Renovarea energetică aprofundată a şcolilor trebuie să devină o prioritate, în contextul în care doar 15% din suprafaţa construită ocupată de clădirile unităţilor de învăţământ a fost renovată până în 2020, susţin experţii din cadrul programului România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG).

La nivel naţional, sunt înregistrate 18.000 de clădiri ce aparţin instituţiilor de învăţământ, ocupând o suprafaţă totală construită de peste 16,6 milioane metri pătraţi, din care doar 15% a fost renovată până în 2020, potrivit datelor cuprinse în Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung, publicată în noiembrie 2020.

În acelaşi context, un studiu al EPG,din 2021, arăta că vechimea şi ineficienţa acestor clădiri se reflectă în facturile ridicate la energie: şcolile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/mp/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/mp/an.

"Ineficienţa energetică a clădirilor este strâns corelată cu probleme privind confortul termic şi calitatea aerului din sălile de clasă. Împreună cu nivelul de zgomot şi iluminatul, aceştia sunt parametri care influenţează semnificativ performanţa, atenţia şi capacitatea de concentrare a elevilor. Cercetări realizate în clădirile şcolare au demonstrat că o calitate inadecvată a aerului în clasă determină un risc crescut de boli respiratorii şi alte simptome legate de sănătate (precum dureri de cap, oboseală, tuse, strănut, iritarea ochilor, a nasului, ameţeli, greaţă etc.). În România, pe fondul deficitului de investiţii, unele şcoli se confruntă cu probleme grave precum igrasie şi mucegai, condiţii improprii ce au un impact direct asupra sănătăţii elevilor expuşi pe o perioadă îndelungată la acestea", se menţionează într-un comunicat de presă al EPG, transmis luni AGERPRES.

Totodată, o analiză realizată în 2020 de EPG, pe baza datelor Ministerului Educaţiei, culese prin platforma siiir.edu.ro, a arătat că 1.874 unităţi şcolare nu aveau apă curentă în niciuna dintre clădirile aparţinând unităţilor respective.

"Stimularea renovării aprofundate a clădirilor va conduce atât la îmbunătăţirea mediului de învăţare pentru elevi şi profesori, cât şi la reducerea majoră, cu peste 60%, a consumului anual de energie în unităţile şcolare. Acest nivel înalt de performanţă energetică a fost atins prin renovările la standard nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero) realizate până acum prin programul România Eficientă la Liceul Tehnologic Energetic "Elie Radu" din Ploieşti (2022) şi Şcoala Gimnazială Lilieşti Băicoi (2023). Cel de-al treilea proiect de renovare nZEB se află în plin proces de implementare la Grădiniţa "Zig-Zag" din localitatea Ovidiu (Constanţa), unde clădirea veche de circa 70 de ani va fi, de asemenea, consolidată şi extinsă. Aşa cum arată modelele de investiţii realizate prin programul România Eficientă, renovarea aprofundată se realizează printr-o abordare integrată, urmărindu-se reducerea consumului de energie şi acoperirea necesarului de energie al clădirii din surse regenerabile", notează sursa citată.

În viziunea experţilor în energie, un prim pas pentru atingerea unui nivel înalt de performanţă energetică a clădirilor şcolare este renovarea anvelopei clădirii, pentru a se reduce pierderile termice, iar un altul o reprezintă instalarea unor sisteme de umbrire, precum jaluzele exterioare reglabile.

România Eficientă este un proiect privat de anvergură naţională, realizat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat şi cu finanţarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 şi constă în derularea unui program naţional de promovare a eficienţei energetice.

Asociaţia Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent şi non-profit, specializat în politici de energie şi climă, analiză de piaţă şi strategie energetică, fondat în 2014. EPG contribuie la realizarea unui sistem energetic avansat din punct de vedere tehnologic, sustenabil şi acceptabil social. De asemenea, EPG promovează politici şi măsuri de decarbonare pe termen lung în toate domeniile economice: energie, clădiri, transporturi, industrie, agricultură.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep în 2022. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri, OMV şi Petrom. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)