Piaţa terenurilor a rămas foarte activă în România, în prima jumătate a lui 2023, realizând o cifră de afaceri estimată la aproximativ 250 de milioane de euro, un volum care include doar tranzacţiile cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale în sectoare precum rezidenţial, birouri, retail, fără segmente cum ar fi cel industrial sau energetic, arată Colliers în raportul de piaţă privind evoluţia pieţei imobiliare în primul semestru al acestui an.

Segmentul de retail se bucură de cea mai mare atenţie, în condiţiile în care dezvoltatorii continuă să vadă oportunităţi în multe zone din ţară. Cum perioada de vară a fost destul de liniştită până acum, consultanţii Colliers se aşteaptă la volume tranzacţionate modeste în trimestrele următoare.

În ceea ce priveşte cererea, aceasta a fost împărţită aproape în mod egal între segmentele de retail şi rezidenţial. Cu toate acestea, în timp ce dezvoltatorii de retail au rămas destul de activi, concentrându-se mai ales pe terenuri pentru parcuri de retail/big box în zone/oraşe cu stoc limitat de spaţii moderne de retail, în sectorul rezidenţial se înregistrează o încetinire mai pronunţată a tranzacţiilor, în condiţiile în care ratele mai mari ale dobânzilor şi creşterea costurilor de construcţie au dus la o scădere destul de semnificativă a activităţii, în special în comparaţie cu perioada 2020-2022.

"Pentru retail, o notă specială ar trebui făcută în privinţa Bucureştiului, unde contextul urbanistic şi legislativ rămâne incert. Avem destul de multe tranzacţii care s-ar putea încheia dacă anumite condiţii privind autorizaţiile de construire/diverse documentaţii de urbanism ar fi îndeplinite. Pe partea rezidenţială, mulţi dezvoltatori încă deţin un stoc semnificativ de terenuri pentru potenţiale proiecte pe care le-ar putea demara acum, însă mulţi vor să mai aştepte puţin pentru a vedea încotro se îndreaptă piaţa pe termen scurt", explică Sînziana Oprea, director Land Agency la Colliers România.

În consecinţă, adaugă directorul Colliers, "asistăm la o mulţime de discuţii despre diferite structuri de asociere care implică proiecte rezidenţiale, deoarece acestea pot fi reciproc avantajoase: dezvoltatorii preferă să împartă riscurile în această perioadă de incertitudine, în timp ce proprietarii de terenuri consideră că pot beneficia într-o mai mare măsură de potenţialul de creştere a pieţei în 2-3 ani".

Oferta rămâne la un nivel bun, în cea mai mare parte a ţării, atât în ceea ce priveşte platformele/terenurile industriale de mari dimensiuni, cât şi terenurile de dimensiuni medii care pot acomoda diferite tipuri de proiecte imobiliare. Între timp, unii investitori caută să achiziţioneze terenuri strategice, care îşi păstrează valoarea pe termen lung, indiferent de ceea ce se întâmplă cu economia pe termen scurt şi care acţionează, de asemenea, ca o garanţie eficientă de protecţie împotriva inflaţiei. Totodată, preţurile au rămas mai mult sau mai puţin neschimbate faţă de sfârşitul anului 2022, proprietarii nefiind supuşi unei presiuni deosebite pentru a oferi reduceri, iar interesul în scădere pentru noi tranzacţii a împiedicat mai curând eventualele mişcări în sens ascendent. Terenurile foarte bune, în special cele cu documentaţie urbanistică în vigoare, continuă să aibă preţuri ridicate.

"Deşi observăm o încetinire, nu ne aşteptăm ca piaţa să treacă la un climat pesimist, ceea ce ar implica o scădere generalizată a preţurilor, decât dacă situaţia economică generală se înrăutăţeşte dramatic. Totuşi, trimestrele următoare ar trebui să fie mai slabe în ceea ce priveşte activitatea de tranzacţionare a terenurilor. De asemenea, trebuie să recunoaştem cât de importante sunt lucrările majore de infrastructură pentru piaţa imobiliară. Jumătatea sudică a noii autostrăzi de centură din jurul Bucureştiului urmează să fie finalizată anul viitor şi deja observăm un interes sporit pentru acea zonă care va beneficia de o mai bună conectivitate. În rest, investitorii continuă să fie interesaţi atât de Bucureşti, cât şi de oraşele mari", conchide Sînziana Oprea.

În Bucureşti, ajustarea ofertei de locuinţe noi pe fondul cererii mai reduse a fost evidenţiată în primul trimestru al anului de o scădere mai accentuată a numărului de locuinţe livrate. Doar 4.666 locuinţe au fost livrate în primele trei luni ale lui 2023, în scădere cu 16% faţă de perioada similară a anului trecut.

Evoluţia pieţei rezidenţiale este strâns legată de evoluţia generală a economiei, iar perspectivele bune ale economiei româneşti au fost evidenţiate în cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene din această primăvara. În ciuda încetinirii creşterii economice din Uniunea Europeană faţă de evoluţia din 2022, România este ţara cu cea mai mare creştere economică prognozată din CEE şi a treia la nivelul UE, cu 3,2% în 2023 şi 3,5% în 2024. Aceste perspective contribuie la climatul pozitiv pentru investiţii, alături de a doua cea mai scăzută inflaţie din CEE-6 şi de nivelul investiţiilor publice în infrastructură. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică,editor online: Adrian Dãdârlat)