Proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind măsurile pentru finanţarea deficitului bugetar este o lovitură fiscală dată afacerilor mici şi mijlocii, cu efecte negative asupra investiţiilor, locurilor de muncă şi economiei, dar stimulative pentru inflaţie, avertizează vineri Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat.

"Guvernul trebuie să examineze cu luciditate situaţia economică a României, în contextul tensiunilor globale, al inflaţiei persistente şi al incertitudinilor multiple, în care o lovitură fiscală dată afacerilor mici nu ar echilibra bugetul ţării, deoarece ar stimula inflaţia, şomajul, falimentele şi ar putea încetini creşterea economiei. Statul ar putea încasa mai mult dacă legislaţia fiscală ar fi simplă şi clară. Mulţi posibili antreprenori renunţă să înceapă o afacere din cauza impredictibilităţii legislaţiei fiscale şi a complexităţii normelor aferente", a afirmat Cristina Chiriac, doctor în economie, preşedintele CONAF.

Impozitarea microîntreprinderilor ar trebui să susţină activitatea acestora, esenţială pentru echilibrarea unei economii moderne de piaţă, dar ultimele modificări fiscale deja aplicate au sensibilizat puternic afacerile mici, iar propunerile aflate pe agenda guvernului le-ar putea tripla povara fiscală, spune şi Mihaela Mitroi, Managing Partner Global Tax Advise, consultant fiscal, preşedintele Sucursalei CONAF Bucureşti.

"De la 1 ianuarie a anului 2023 plafonul pentru încadrarea ca microîntreprindere a fost redus la jumătate (500.000 euro faţă de 1 milion euro) şi cu condiţii mai restrictive. Asistăm acum la condiţii şi mai aspre, respectiv creşterea impozitului de la 1 la 3% pentru microîntreprinderile care obţin venituri de peste 300.000 lei. Indiferent de acest plafon pentru microîntreprinderile care desfăşoară activităţi în zona IT (editare şi realizare de software, etc.), hoteluri, restaurante, activităţi juridice, asistenţă medicală generală sau stomatologică vor plăti automat un impozit de trei ori mai mare decât în prezent pentru venituri până la 500.000 euro", susţine Mihaela Mitroi.

Ea este de părere că inflaţia va fi o consecinţă colaterală a acestei creşteri puternice a presiunii fiscale, deoarece, pentru a rezista în piaţă, antreprenorii vor scumpi serviciile. Sub presiunea creşterii poverii fiscale, IMM-urile profitabile îşi vor reduce sau chiar amâna investiţiile.

"Companiile care au venituri peste pragul de 300.000 lei şi care au o rată a rentabilităţii de peste 30% vor datora impozit pe profit de 16% începând cu trimestrul în care această condiţie este îndeplinită. Cu alte cuvinte, sunt penalizate microîntreprinderile profitabile, antreprenoriatul local fiind astfel descurajat să efectueze noi investiţii", a spus Mitroi.

Potrivit acesteia, pe agenda Guvernului se găsesc şi măsuri care descurajează investiţiile individuale multiple în mai multe afaceri mici, într-o schemă de impozitare "care sfidează logica fiscală".

"Antreprenorii care au afaceri mici, dar diversificate (în mai mult de o microîntreprindere), vor ajunge să plătească impozit pe profit 16% dacă deţin mai mult de 25% în capitalul social - până acum fiind permisă deţinerea în cel mult 3 microîntreprinderi. Cu alte cuvinte, vor rămâne cu regimul fiscal de microîntreprindere doar pentru o singură afacere. În acelaşi timp, aceiaşi antreprenori cu afaceri diversificate vor deveni de asemenea plătitori de impozit pe profit, chiar dacă realizează o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro, în cazul în care veniturile cumulate ale microîntreprinderilor deţinute depăşesc acest plafon şi dacă acestea sunt considerate întreprinderi legate, ajungând în situaţia în care nu vor putea aplica regimul de microîntreprindere nici măcar pentru o companie", a completat ea.

Nu în ultimul rând, antreprenorii ar putea fi obligaţi să plătească impozitele în avans, până la închiderea anului financiar, pentru ultimul trimestru, în condiţiile în care de curând fusese aliniată plata impozitului pentru microîntreprinderi cu data pentru plata impozitului pentru celelalte companii, respectiv 25 iunie a anului următor, măsură care riscă să înglodeze în datorii afacerile mici şi chiar să le arunce în faliment, atrage atenţia preşedintele Sucursalei CONAF Bucureşti.

"O altă sarcină suplimentară pentru antreprenorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de microîntreprinderi este plata de avans a impozitului aferent ultimului trimestru al anului, respectiv până pe 25 decembrie, prin estimarea lunii decembrie la nivelul celei precedente. Toate aceste măsuri afectează posibilitatea microîntreprinderilor de a-şi continua derularea afacerilor, pentru că extragerea bruscă de disponibilităţi băneşti prin impozite conduce la o eventuală imposibilitate a acestora de a se dezvolta prin investiţii, având în vedere posibilităţile limitate a unor surse de finanţare pentru acestea. Putem asista astfel la o reducere a numărului microîntreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa românească cu efecte asupra sustenabilităţii mediului economic din România", subliniază Mihaela Mitroi.

Intensificarea presiunii fiscale asupra afacerilor mici şi mijlocii are, deja, un impact negativ în piaţa forţei de muncă: oportunităţile de angajare sunt reduse, iar numărul angajaţilor s-a micşorat, deoarece companiile şi-au redus investiţiile şi, în plus, şi-au ajustat necesarul de personal, a observat Cristina Chiriac.

"România este singurul stat din Uniunea Europeană care a înregistrat, la finalul celui de-al doilea trimestru, o scădere a numărului de persoane ocupate faţă de aceeaşi perioadă din 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat. Trebuie să observăm că această scădere a populaţiei ocupate cu 1,9% nu poate fi efectul unei reduceri a personalului bugetar, care, deşi anticipată, nu a avut încă loc. O eventuală înăsprire a fiscalităţii IMM-urilor şi microîntreprinderilor, în contextul dificil al încetinirii economiei, al inflaţiei persistente, al intensificării presiunilor de creşteri salariale şi al creditării scumpe şi limitate descurajează crearea de noi locuri de muncă şi afectează creşterea economică. Atunci când afacerile mici şi mijlocii se luptă să-şi gestioneze povara fiscală, concedierile fac parte din strategia de supravieţuire a afacerii", a mai observat Cristina Chiriac, preşedintă CONAF.

"În esenţă", avertizează Cristina Chiriac, "România nu-şi poate asigura o creştere economică viguroasă cu majorări de impozite şi taxe pentru a susţine cheltuieli bugetare uriaşe, în timpuri dominate de crize multiple şi simultane. Dimpotrivă, intensificarea poverii fiscale asociată afacerilor mici şi mijlocii, aplicată în acest an, a avut deja un efect negativ: economia a încetinit şi peste 160.000 de oameni s-au retras din piaţa muncii. Mai mult, sub presiunea fiscalităţii excesive abilitatea antreprenorilor de a accesa banii europeni se reduce drastic. Şi atunci, o măsură impusă de nevoia de a consuma banii europeni se dovedeşte a fi de fapt doar o nouă barieră ridicată în calea accesării fondurilor europene. Un efect de ricoşeu probabil neluat în calcul. Un deficit excesiv nu poate fi rezolvat printr-o fiscalitate excesivă, deoarece apare riscul alunecării economiei în recesiune. Winston Churchill a descris cât se poate de clar capcana fiscalităţii excesive şi inoportune: 'Ideea că o naţiune poate ajunge la prosperitate cu ajutorul taxelor este una dintre cele mai rudimentare iluzii care a încurcat vreodată mintea umană'".

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederaţie din România ce reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)