România a cunoscut, în ultimii ani, pe lângă pierderea forţei de muncă, şi un "exod al creierelor", explicat nu doar prin nevoia de a câştiga mai bine în alte ţări, ci şi prin lipsa oportunităţilor de angajare, rămânerea în urmă a educaţiei sau lipsa finanţării pentru cercetare, potrivit preşedintei Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.

"Nu pierdem doar forţă de muncă, aşa, în general. Din păcate, România a cunoscut şi un 'exod al creierelor'. Pentru a-l înţelege, trebuie să nu uităm că această sintagmă a fost inventată de presa britanică pentru a descrie plecarea în masă a oamenilor de ştiinţă din Regatul Unit către SUA în anii '60 ai secolului trecut. Este un fenomen global: oamenii cu abilităţi sau cunoştinţe tehnice aleg să emigreze deseori din cauza lipsei de oportunităţi, a instabilităţii politice sau a riscurilor pentru sănătate. Exodul creierelor nu poate fi explicat doar prin nevoia de a câştiga mai bine în alte ţări, deşi statele dezvoltate plătesc mai bine profesiile din sectoare precum sănătatea, cercetarea, IT. Lipsa oportunităţilor de angajare, rămânerea în urmă a educaţiei superioare româneşti faţă de marile instituţii universitare, lipsa sprijinului financiar pentru cercetare şi, nu în ultimul, percepţia tinerilor că nu sunt recunoscute talentele în România transformă emigrarea într-un ideal", a spus Cristina Chiriac, conform unui comunicat remis AGERPRES.

Ea a subliniat că în România cercetarea a rămas la un nivel cronic de subfinanţare, descris de cheltuielile interne brute la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană, de numai 0,4% din PIB, şi, ca atare, minţile strălucite din cercetare şi dezvoltare tind să migreze în alte ţări pentru a-şi continua cercetarea.

De asemenea, în opinia sa, nu trebuie ignorată nici sensibilitatea tinerilor faţă de lipsa de recunoaştere a talentelor.

"Şansele de a fi recunoscut în domeniul propriu sunt palide într-o societate românească intens fascinată de lumea 'glamour' şi mai puţin dispusă să preţuiască talentul academic. Minţile strălucite, toţi aceşti tineri care câştigă olimpiade internaţionale sau au performanţe remarcabile la mari universităţi din Europa şi din lume sunt tentaţi să aleagă să lucreze acolo unde munca lor este mai apreciată", a explicat preşedinta CONAF.

Aceasta a adăugat că "un pericol latent", care poate influenţa plecarea tinerilor, ar putea fi presiunea socială, intensificarea discursului conservator. Tinerii români sunt din ce în ce mai liberali şi individualişti şi sunt atraşi de imaginea unei societăţi mai liberale şi permisive pe care o percep a exista în ţările dezvoltate.

Corina Chiriac semnalează că Diaspora românească devine un subiect de interes, mai ales pentru politicieni, în avanpremiera alegerilor, unde voturile lor au fost, în timp, chiar decisive.

"Dar întrebarea este 'ce anume i-ar atrage înapoi acasă?'. Nu este niciun mister ascuns aici: o economie solidă, în expansiune, încurajează întoarcerea acasă şi descurajează emigraţia", a precizat ea.

Preşedinta CONAF a subliniat că România a acordat o vacanţă fiscală nelimitată specialiştilor din IT şi, se pare, a oprit astfel amplificarea exodului multor specialişti, însă schimbările tehnologice, economice, politice şi sociale continuă să modeleze viaţa tinerilor, care sunt nativi digitali într-o lume globalizată şi au o flexibilitate sporită în privinţa alegerii locului în care trăiesc şi muncesc.

"În esenţă românii sunt cetăţeni europeni, iar vieţile lor transcend graniţele fizice, politice şi virtuale, deci este probabil o iluzie să ne închipuim că putem inversa fenomenul emigraţiei. Dacă li se oferă o viaţă mai bună acasă - salarii competitive, oportunităţi profesionale, o educaţie excelentă, un sistem de sănătate decent, o reducere a percepţiei privind corupţia, toate în condiţiile unui viitor previzibil, lipsit de incertitudini, românii vor fi mai puţin atraşi de mirajul plecării în străinătate. Trebuie însă să încurajăm, după modelul polonez, prezenţa giganţilor din tehnologie şi a companiilor multinaţionale, deoarece acestea oferă oportunităţi de carieră mai bune şi salarii mai mari, argumente care cântăresc decisiv nu doar în decizia de a pleca în străinătate, ci şi în aceea de a se întoarce în ţară. O analiză lucidă însă ne arată că trebuie să ne rezolvăm problemele cronice, cum ar fi percepţia privind corupţia, birocraţia excesivă, infrastructura slab dezvoltată pentru a oferi motive pentru toţi românii să rămână sau să se întoarcă în ţară. Avem nevoie de un sistem social şi administrativ cu instituţii stabile şi eficiente. Şi mai avem nevoie de o economie performantă, capabilă să livreze bunăstare şi să ridice şi calitatea vieţii", a punctat Cristina Chiriac.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederaţie din România ce reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse. CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. CONAF are în componenţa sa două federaţii, nouă patronate, cinci asociaţii, 26 sucursale şi peste 3.700 de companii. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)