Cel care a băgat Magistrala 4 în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ştia foarte clar că nu o să luăm banii aceştia, pentru că proiectul nu se va putea califica, a afirmat, joi, secretarul general al USLM, Marian Artimon, într-o conferinţă de presă.

"După părerea noastră, cel care a băgat în PNRR aceste staţii - şi nu am înţeles de ce s-a oprit pentru o staţie şi nu a dus de la Filaret să meargă până la Eroii Revoluţiei, să o conecteze la reţeaua actuală - a făcut-o cu bună ştiinţă. Ştia foarte clar că nu o să luăm banii ăştia din PNRR pentru Magistrala 4. Dânsul a avut o ură mare pe metroul ăsta. A vrut să-l bage în insolvenţă în 2021, a vrut să dea jumătate de oameni afară...E vorba de fostul ministru (al Transporturilor Cătălin Drulă - n. r.), ştie toată lumea cine este, dar nu-mi place să îi spun numele, că mă enervez. Ştia foarte clar că proiectul nu se va putea califica în PNRR. Să nu uităm că s-a semnat alaltăieri tronsonul nr. 2 de pe Magistrala 6 pe care dânsul l-a scos de tot, nu se mai voia face, că nu e rentabil....deci o capitală europeană fără metrou. Ce a făcut în cele 9 luni cât a stat (la minister - n. r.), din ianuarie până în septembrie, noi nu am reuşit să refacem în Metrorexul ăsta, ca să funcţioneze la standarde", a susţinut Artimon.

În opinia liderului USLM, după ce a fost introdus în PNRR, proiectul magistralei 4 a fost blocat de primarul general Nicuşor Dan.

"Revenind la proiect, l-a băgat în PNRR, foarte bine! Dar am o senzaţie, aşa, că prin prietenul lui de la Primăria Capitalei l-a blocat. Am văzut declaraţia domnului Grindeanu că dacă tot se doreşte un sistem de transport integrat trebuie să se afle într-o singură mână. Păi ce să facă un primar general de genul aceasta care, în doi ani, nu a fost în stare să dea PUZ pe şase staţii. De şase luni nu a fost în stare să pună pe ordinea de zi la Primăria Capitalei, la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, acest PUZ pentru a putea să ne calificăm la PNRR. Şi atunci să dea Dumnezeu să reuşim să luăm banii necesari să-i mutăm pe M6 şi noi să putem să facem prin POT şi să ajungem în comuna Jilava pe cele 13-14 staţii, că acum proiectul nu-i definitivat, pentru a merge până acolo. E clar că zona metropolitană Bucureşti are nevoie şi în sectorul 5 de metrou. Revin: cu 4% transportăm 20% din cetăţeni. Poate cu 10% ducem 40%. Mai puţine maşini, mai puţină poluare, un mediu mai plăcut, condiţii de muncă mai bune, nivel de trai mai bun şi o să fie o capitală europeană aşa cum trebuie să fie", a adăugat Marian Artimon.

El a mai spus că, după părerea sa, "cineva ar trebui să continue Magistrala 5 şi să o intersecteze cu Magistrala 4", iar Magistrala 2 să se intersecteze cu Magistrala 4 şi atunci "am putea să-i facem pe oameni să folosească metroul mai mult, dar deciziile sunt politice pe un anumit sistem european de acordare a banilor".

Proiectul privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru Magistrala 4 de metrou, tronson Gara de Nord - Gara Progresul, a fost supus dezbaterii publice pe pagina de internet a Primăriei Capitalei la începutul lunii februarie 2023. Aceasta va avea 14 staţii, o lungime de 10,8 km şi va ajunge până în comuna Jilava, de la Gara de Nord.

Planul Urbanistic Zonal, care a fost realizat de societatea Metroul SA, trebuia să fie aprobat de Primăria Capitalei.

Proiectul Magistralei 4, tronsonul Gara de Nord - Gara Progresul, a fost inclus în PNRR, pentru a fi finanţat cu circa 300 milioane de euro, însă, din cauză că nu s-au primit avizele de la Primăria Capitalei la timp, Comisia Europeană a aprobat folosirea sumei pentru Magistrala 6.

În acest sens, în urmă cu două zile, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat că a primit asigurări de la ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, că una din schimbările din PNRR acceptate de Comisia Europeană se referă la transferul finanţării de la M4 la M6.

"Eu sper ca tot ceea ce am încercat de 1 an de zile, şi anume transferul acestei secţiuni de pe POIM sau POT pe PNRR, să se şi întâmple şi semnalele sunt pozitive. La ultima şedinţă de guvern, domnul ministru Boloş m-a asigurat că una din schimbările deja acceptate de Comisia Europeană în PNRR este acest schimb între M4 şi M6. Ăsta este un lucru deja acceptat de către Comisie ca schimbare în PNRR. Deci, vorbeam de primul tronson, unde în iunie vor începe lucrările, şi de acest al doilea, care are o durată - acest contract - de 48 de luni. De asemenea, tot şase staţii ca şi pe primul tronson, şi care va lega staţia Tokyo de Aeroportul Otopeni. Noi considerăm că o capitală europeană, aşa cum este Bucureştiul, nu poate să nu aibă o legătură cu oraşul, în speţă cu centrul Bucureştiului, să lipsească de fapt o legătură cu metroul. De aceea, acest proiect îl considerăm extrem de important. Finanţarea există pe ambele tronsoane. Constructorii şi pe primul tronson şi pe al doilea au experienţa necesară în a face aceste proiecte", a spus Grindeanu, marţi, la conferinţa de semnare a contractului "Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Magistrala 6. 1 Mai - Otopeni) - proiectare şi execuţie lucrări structură de rezistenţă pentru Lotul 1.2: Tokyo - Aeroport Otopeni", cu Asocierea Gulermak Ağir Sanayi Inşaat Ve Taahhut A.S.- Somet SA. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)