Creci (ADTIBI): Noua strategie de alimentare cu energie termică este mult mai realistă şi mai aplicată pe nevoile bucureştenilor

Încălzirea centralizată este singura soluţie pentru Bucureşti cu condiţia să funcţioneze eficient şi la costuri decente, iar noua strategie de alimentare cu energie termică pentru următorii 10 ani este mult mai realistă şi mai aplicată pe nevoile actuale ale bucureştenilor faţă de documentul elaborat în anul 2017, susţine directorul executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica Bucureşti-Ilfov (ADITBI), Andrei Creci.
"În primul rând aş vrea să subliniez că nouă Strategie de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Bucureşti este întocmită în perfectă concordanţă cu "standardele de calitate" cerute prin Ordinul ANRE nr.146/2021, document ce armonizează legislaţia românească cu cea europeană în materie de Strategii naţionale/ locale pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei. Consider această Strategie mult mai realistă şi mai aplicată pe nevoile actuale ale bucureştenilor. Sistemul centralizat de termoficare în Bucureşti este, într-adevăr, într-o situaţie foarte dificilă. Lipsa investiţiilor la timpul lor (anii 1990-2000) a adus sistemul aproape de colaps. Este evident, însă, că încălzirea centralizată este singura soluţie pentru oraşul nostru, aşa cum este pentru orice aglomerare urbană din Europa şi din lume. Singura condiţie: să funcţioneze eficient şi la costuri decente", a declarat pentru AGERPRES Andrei Creci.
În opinia acestuia, funcţionarea eficientă a sistemului înseamnă să ai destulă capacitate de producţie pentru a acoperi toate nevoile consumatorilor, să nu ai pierderi pe reţea, iar agentul termic să ajungă în casele oamenilor la temperatura potrivită. Pe de altă parte, ce înseamnă costuri decente? "Înseamnă că acest cost de producere şi transport să poată fi acoperit parţial de populaţie şi parţial de către municipalitate (subvenţionat), urmând ca, în timp, subvenţia (diferenţa dintre costul agentului termic şi costul suportat de populaţie) să dispară, cu alte cuvinte costul agentului termic să fie atât de redus încât să poată fi plătit de către orice consumator", a explicat el.
* Patru direcţii majore în actuala strategie elaborată de ADTBI
Strategia pune accentul pe patru direcţii majore, respectiv pe continuarea investiţiilor în reparaţia şi modernizarea reţelei de transport şi distribuţie, crearea de noi surse de producere de energie termică, mai ales în Nordul şi Estul Bucureştiului, implementarea de soluţii energetice alternative, moderne şi prietenoase cu mediul înconjurător (apă geotermală, bio-masă, pompe de căldură, panouri fotovoltaice etc) şi atragerea de investiţii private în producerea de energie termică.
"Actuala Strategie mai are o calitate, din punctul meu de vedere: este deschisă, lasă loc la o groază de soluţii de îmbunătăţire a serviciului de producere, transport, furnizare şi distribuţie a agentului termic. Va fi foarte uşor să fie respectată de către toate administraţiile viitoare, dar trebuie să se înţeleagă că singura soluţie ca să salvăm sistemul de termoficare este să se aloce bani în reparaţii, modernizări, crearea de noi capacităţi de producţie şi găsirea de soluţii inovatoare pentru Bucureşti, dar care în alte capitale ale Europei funcţionează de ani de zile, de exemplu în Copenhaga, care este campioana încălzirii centralizate, cu cel mai eficient şi mai modern sistem", a subliniat Andrei Creci.
* Soluţii tehnice în strategie pentru diminuarea pierderilor din reţeaua termică a Capitalei
Cea mai mare problemă a sistemului de termoficare este legată de pierderile de energie termică înregistrate an de an şi care în prezent se ridică la 35%, conform ultimului bilanţ energetic, dar ele trebuie reduse treptat până la un nivel de 7-8%, iar ulterior chiar mai puţin.
Printre soluţiile tehnice prevăzute în Strategie pentru acoperirea pierderilor din reţea se află modernizarea reţelelor termice primare pe traseele de conducte existente cu sisteme de detectare, semnalizare şi localizare a pierderilor, modernizarea reţelelor termice secundare aferente punctelor termice care deservesc consumatorii casnici şi modernizarea centralelor termice de cvartal.
De asemenea, strategia mai prevede efectuarea unei analize pentru fiecare Centrală Termică (CT) în parte din punctul de vedere al consumatorilor branşaţi, pentru a vedea dacă este fezabilă modernizarea acestora.
O altă soluţie recomandată este analiza posibilităţii de a transforma unele CT-uri în centrale de cogenerare şi, eventual, arondarea la acestea a consumatorilor deserviţi de alte CT-uri din proximitate.
Potrivit sursei citate, se are în vedere modernizarea reţelelor termice aferente centralelor termice, modernizarea punctelor termice care deservesc consumatorii casnici, respectiv înlocuirea conductelor de energie termică şi a elementelor de conducte pe toate circuitele etc.
Nu în ultimul rând, este nevoie de optimizarea funcţionării modulelor termice care deservesc consumatorii casnici, respectiv înlocuirea echipamentelor existente cu echipamente performante.
* Alte investiţii preconizate pentru următorii patru ani
Directorul executiv al ADTBI spune că sunt o serie de investiţii preconizate pentru anii 2024-2027, iar în 2022 şi 2023 au fost şi sunt efectuate o serie de studii de prefezabilitate/fezabilitate privind modernizarea şi creşterea capacităţii de producere de energie termică în 20 de Puncte Termice (PT) aflate în cele şase sectoare ale Municipiului Bucureşti. "O investiţie importantă care presupune montarea de capacităţi modulare de producere de energie termică (de 1, 2 şi 3,5 MWh) pe lângă aceste PT-uri, asigurându-se astfel alimentarea cu agent termic a peste 1.300 de apartamente. Studiul va fi avizat în curând de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, urmând că investiţia să se realizeze până la sfârşitul acestui an", a completat Creci.
De asemenea, Asociaţia se află într-o fază avansată pentru obţinerea de la Institutul Geologic al României a unui Studiu de sinteze privind conturarea şi caracteristicile hidrogeologice şi geotermice al acviferului geotermal de pe teritoriul judeţului Ilfov şi municipiului Bucureşti.
"Al doilea pas va fi un studiu mai aprofundat pentru a putea determina cu exactitate locaţiile unde, în cel mai echilibrat raport cost-beneficiu, se vor putea face forajele necesare punerii în exploatare a potenţialului geotermal al Bucureştiului, de care se tot vorbeşte. De asemenea, vom realiza un Studiu de prefezabilitate pentru toate clădirile publice, mai ales pentru spitalele ce sunt în administrarea Municipiului Bucureşti prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), racordate la Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), pentru a fi stabilit necesarul de energie termică ce poate fi valorificat în scopul răcirii, respectiv pentru asigurarea confortului termic în sezoanele de vară, dar şi unul care să determine câte puncte de consum (PT/ CT) aflate în administrarea Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti (CMTEB) pot fi prevăzute cu panouri fotovoltaice (pentru asigurarea energiei electrice necesare pentru autoconsum) şi/ sau panouri solare + acumulare pentru energia termică necesară preparării apei calde de consum. De asemenea, vom realiza un Studiu de fezabilitate pentru construirea unei centrale termice în cogenerare/ trigenerare de înaltă eficienţă Hydrogen Ready în zona Colentina/Fundeni", a mai spus reprezentantul asociaţiei.
* Surse de finanţare pentru punerea în practică a strategiei de termoficare a Capitalei
Principală sursă pentru finanţarea acestei strategii este bugetul Municipiului Bucureşti, însă pot fi accesate şi fonduri europene, sau alte fonduri externe. Marea problemă rămâne legată de disponibilitatea unor sume de bani cu care să se facă investiţiile în mod constant.
"Aici este marea problemă: disponibilitatea unor sume de bani cu care, în mod constant, să se facă investiţiile necesare. Bineînţeles că principala sursă o reprezintă bugetul local, adică bugetul Municipiului Bucureşti. Alte surse pe care le vom accesa sunt fondurile nerambursabile, fie că vorbim de fonduri europene, fie că vorbim de alte fonduri externe. Aceste sume nu acoperă însă nevoia de investiţii în sistemul de termoficare motiv pentru care trebuie gândite surse alternative de finanţare, inclusiv modalitatea de asumare a unor cheltuieli de funcţionare a sistemului de către sectoarele municipiului Bucureşti. Trebuie să se înţeleagă că orice sumă investită corect în modernizarea sistemului de termoficare al Bucureştiului trebuie să aibă că efect eficientizarea acestuia şi scăderea costurilor de operare", a adăugat Creci.
* Proiecte noi, inclusiv de integrare a energiei regenerabile, pentru producerea de energie termică
În ceea ce priveşte numărul de CET-uri necesare asigurării energiei termice în Bucureşti, ca urmare a extinderii acestuia, directorul ADTIBI afirmă că CMTEB a implementat un proiect pentru dezvoltarea unor măsuri provizorii în vederea eficientizării SACET în sectoarele 2 şi 3, sectorul 2 fiind una dintre zonele unde calitatea serviciului a fost deficitară şi nu s-a putut asigura nici continuitatea şi nici calitatea acestuia în condiţiile contractuale.
"Ca 'soluţie de avarie' s-au montat echipamente modulare de producere de energie termică, pe amplasamentul fostei CET Titan, care să producă energie termică şi să alimenteze reţeaua de transport până la punerea în funcţiune a unei noi centrale de cogenerare pe amplasamentul respectiv sub operarea firmei nou înfiinţate Titan Power", a menţionat el.
În paralel, SC Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN) are un plan de investiţii aflat în stadiul studiilor de fezabilitate pentru dezvoltarea capacităţilor de producere, respectiv la CET-urile aflate în proprietatea lor, iar aceste proiecte sunt propuse a fi cofinanţate prin Fondul de Modernizare.
Potrivit sursei citate, proiectele de investiţii ale ELCEN SA aflate în derulare sunt: CET Grozăveşti - CCGT (ciclu combinat gaze-abur), 46 MWe / 40 MWt; CET Sud: CCGT, 617 MWe / 438 MWt; CET Progresu: MAI (motoare cu ardere internă), 50 MWe / 50 MWt; Panouri fotovoltaice în CET-urile SC Electrocentrale Bucureşti cu o capacitate totală 21,5 MWp / 20,86 MWe (eficienţa medie a invertoarelor aproximativ 97%).
"Este obligatoriu ca în zona de Nord-Est a oraşului să se construiască o centrală termică în cogenerare de înaltă eficienţă energetică de cel puţin 50MW. Această capacitate ar trebui să producă energie electrică şi termică şi ar deservi cartierele Aviaţiei, Colentina, Pantelimon, adică zone foarte deficitare din punct de vedere energetic", a mai spus Andrei Creci.
De asemenea, există soluţii şi pentru diminuarea impactului asupra mediului înconjurător, sistemul de termoficare din Bucureşti fiind perfect adaptat la integrarea energiei regenerabile, în sensul în care poate valorifica surse de energie locale pentru o energie rentabilă şi durabilă.
"Sistemul de termoficare din Municipiul Bucureşti este unul dintre puţinele sisteme de încălzire complet compatibile cu resursele regenerabile. Tehnologia pe care se bazează sistemul de termoficare este foarte simplă şi stabilă, reţelele putând fi adaptate la tehnologii de furnizare a apei calde şi căldurii mai economice sau mai adecvate, asigurând un cadru simplu pentru introducerea regenerabilelor în sistem. Fiind un sistem care permite folosirea unei game diversificate de combustibili, termoficarea poate integra mai multe surse de energie (geotermală, cogenerare, pompe de căldură etc.)", a adăugat el.
Obiectivele pe termen scurt şi mediu ale CMTEB privind integrarea surselor regenerabile sau mai puţin poluante sunt: integrarea energiei geotermale prin proiecte proprii în zonele administrate de CMTEB şi care se pretează acestor investiţii; dezvoltarea unor soluţii atât la nivel de punct termic, cât şi la nivel de scară de bloc, bazate pe pompe de căldură menite să ridice parametrii de calitate ai agentului termic; stabilirea unor acorduri de alimentare a sistemului centralizat cu energie produsă din surse regenerabile de către terţi; instalarea de panouri fotovoltaice, stocarea energiei, biomasă şi deşeuri solide.
* Sistemul de termoficare, singurul mijloc optim de exploatare în scop eficient, rentabil şi ecologic pentru Bucureşti
Nu în ultimul rând, Andrei Creci a subliniat că într-un mediu urban dens, aşa cum este oraşul Bucureşti, unde cererea de căldură este inevitabil foarte ridicată, sistemul de termoficare este singurul mijloc optim de exploatare în scop eficient, rentabil şi ecologic a fluxurilor de energie regenerabilă disponibile local.
"Datorită potenţialului de stocare a energiei şi a combustibilului, termoficarea va juca un rol tot mai important pentru sistemele de energie electrică în integrarea şi echilibrarea unei mari părţi din sursele regenerabile. Este nevoie de sisteme care să cuprindă pluralitatea combustibililor şi mai ales încorporarea energiei regenerabile. Este nevoie şi de oprirea pierderilor prin recuperarea şi reutilizarea energiei existente, indiferent de sursă. Treptat, când investiţiile în reţeaua de termoficare a oraşului şi în mixtul de producere de energie de care vorbeam mai sus vor intra într-o ritmicitate adecvată, subvenţia va scădea în progresie aritmetică. Realist vorbind, într-un oraş ca Bucureştiul, care se află şi se va afla mulţi ani într-o continuă dezvoltare, nu văd prea curând o 'dispariţie' a subvenţiei, adică subvenţie zero", a afirmat acesta.
Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul Bucureşti a fost postată în data de 8 martie pe site-ul ADITBI în dezbatere publică pentru 30 de zile. Ulterior, ADITBI va promova un proiect de Hotărâre CGMB pentru aprobarea Strategiei, care ar putea intra pe ordinea de zi a Consiliului General în şedinţa de la sfârşitul lunii aprilie.
* Situaţia actuală a sistemului de termoficare din Bucureşti
Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România deţinând aproximativ 43% din piaţa energiei termice. CMTEB furnizează energie termică pentru 9.961 de asociaţii de proprietari/locatari din cele 8.012 de blocuri de locuinţe, reprezentând 543.335 apartamente, pentru 70 de cămine şi 290 imobile/case, reprezentând aproximativ 1.150.000 de locuitori.
Din totalul energiei termice furnizate de CMTEB, consumul populaţiei reprezintă 92,21%. Utilizatorii non-casnici sunt: 582 instituţii publice, 3.513 de agenţi economici şi 9 alţi utilizatori. Consumul de energie termică realizat de utilizatorii non-casnici reprezintă numai 7,79% din consumul total al clienţilor CMTEB.
Unul dintre principalele efecte ale operării de către CMTEB a unei infrastructuri de termoficare depăşite din punct de vedere tehnic, cu o vechime de peste 30 de ani în anumite zone, este o diferenţă semnificativă între cantitatea de Gcal intrată în sistem şi cantitatea de Gcal facturată către populaţie şi agenţi economici, cuantificată sub formă de pierdere.
Un efect imediat al acestor pierderi masive este că ele conduc la o degradare accentuată şi a celorlalte conducte din vecinătatea unei avarii, deteriorând foarte rapid izolaţia termică şi conductele care sunt în funcţie. Suplimentar, faţă de pierderile masive, prin degradarea izolaţiei cresc şi pierderile de energie termică.
La data de 31 decembrie 2022, energia termică produsă şi cumpărată total se ridica la 3.896.848,2 Gcal, energia vândută - 2.343.662,9 Gcal, pierderea cantitativă totală se ridica la 1.553.185,25 Gcal, adică 39,86%, iar apă de adaos consumată - 16.914.997 mc. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Sebastian Burduja: Încă 114 comunitați vor avea parcuri solare finanțate de Ministerul Energiei
Încă 114 comunități vor avea parcuri solare finanțate de Ministerul Energiei, valoarea totală a acestor proiecte fiind de 233 de milioane de lei, a anunțat, miercuri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Ministerul Energiei sprijină comunitățile locale din România, oferindu-le finanțări nerambursabile prin care pot să î
Manea (BCR): Avem competiție în piața muncii din sectoare pe care nu ni le-am imaginat; statul român e un competitor important
Băncile au competiții pe piața muncii din sectoare pe care nu și le-au imaginat în urmă cu 10 ani, un competitor foarte important fiind statul român, a afirmat, miercuri, Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română. 'Meseria de bancher în sine a evoluat. Cumva a evoluat și atunci când te uiți la o bancă nu mai v
Miruță (USR): Cercetarea din zona de tehnologie trebuie susținută, iar reglementările în software să fie relaxate
Cercetarea din zona de tehnologie trebuie susținută, reglementările privind dezvoltarea de software să fie relaxate, iar utilizarea tehnologiei în administrația publică centrală și locală trebuie să fie încurajată, a declarat, miercuri, Radu-Dinel Miruță, secretar în Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, la
Victor Negrescu: Digitalizarea și noile tehnologii trebuie să fie o prioritate în bugetul UE, inclusiv în planul de competitivitate
Trebuie să ne luptăm pentru ca digitalizarea, transformarea digitală și noile tehnologii să fie o prioritate în bugetul UE, inclusiv în planul de competitivitate, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, într-un mesaj video adresat participanților la ANIS International Summit 2025. '
AFM a aprobat peste 10.000 de dosare în cadrul Programului Casa Verde Fotovoltaice
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a publicat miercuri, 2 aprilie, o nouă listă cu 10.418 de dosare aprobate de Comitetul de Avizare, în cadrul Programului Casa Verde Fotovoltaice, a anunțat instituția. 'Facem încă un pas important în direcția tranziției verzi, iar AFM continuă să susțină, prin finanțări nerambursa
Gabriela Horga (senator): Accesul la finanțare rămâne una dintre problemele importante pentru companiile românești
Accesul la finanțare rămâne una dintre problemele importante pentru companiile românești, dincolo de alte probleme identificate, precum birocrația sau digitalizarea, în care s-au făcut progrese, a afirmat miercuri Gabriela Horga, președinta Comisiei pentru Buget, Finanțe, Activitate Bancară și Piață de Capitală a Senatului, la un eveniment de specia
Clienții ING își pot asigura locuința 100% online
ING Bank România și NN lansează asigurarea facultativă de locuință ING Home Protect, accesibilă 100% online din Home'Bank, ce oferă sprijin financiar atunci când casa și bunurile sunt afectate de evenimente neprevăzute și este nevoie de reparații. Conform unui comunicat al băncii, asigurarea ING Home Protect acoperă 24 de eveni
Studiu: 61% dintre români declară că au fost ținta unor tentative de fraudă online
Un procent de 61% dintre români declară că au fost ținta unor tentative de fraudă online, deși 68% dintre românii din mediul urban se consideră bine informați și conștienți de riscurile asociate înșelătoriilor online, potrivit unui studiu recent. Conform cercetării Reveal Marketing Research, cele mai frecvente consecințe ale
TPBI: Autobuzele liniilor 429, 432 și 433 vor opri pe aleile Complexului Comercial Militari
Traseele liniilor 429, 432 și 433 vor fi modificate, începând de joi, 3 aprilie 2025, astfel încât acestea să circule și pe aleile Complexului Carrefour Militari. Conform unui comunicat remis AGERPRES, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov a dispus această măsură pentru a asig
Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut cu 4.558, în primele 2 luni din 2025 (Ministerul Finanțelor)
Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administrația p
Bogdan Ivan a propus industriei IT&C înființarea unui grup de lucru de debirocratizare și de transformare digitală a României
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, a propus reprezentanților industriei IT&C și conducătorilor de companii prezenți, miercuri, la ANIS International Summit 2025, înființarea unui grup de lucru de debirocratizare și de transformare digitală a României. El a precizat că aceeași prop
Badea (BNR): România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privința intermedierii financiare
România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privința intermedierii financiare, fiind pe ultimul loc între economiile din Europa Centrală și de Est, la o distanță considerabilă față de restul regiunii, a afirmat, miercuri, Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).
Jianu (senator): Am depus o inițiativă legislativă care să susțină spiritul antreprenorial în grupa de vârstă 16-18 ani
O inițiativă legislativă care să susțină spiritul antreprenorial în grupa de vârstă 16-18 ani a fost depusă, în această săptămână, astfel încât tinerii din această categorie să poată crea o firmă, a afirmat miercuri senatorul Florin Jianu, fost președinte IMM România, în cadrul unui eveniment de specialitate.
Transelectrica: Nu s-au înregistrat deteriorări de echipamente energetice la Rafinăria Petrotel Lukoil Ploiești în urma incidentului de miercuri
Funcționarea Rafinăriei Petrotel Lukoil Ploiești a fost afectată miercuri dimineața de un incident în zona Teleajen, județul Prahova, dar nu s-au înregistrat deteriorări de echipamente energetice, instalații ale rafinăriei și nici victime umane. Potrivit unui comunicat al Transelectrica, incidentul a condus la declanșarea mai multo
Bolojan: Sectorul IT&C a devenit un pilon esențial al economiei românești
Sectorul IT&C a devenit un pilon esențial al economiei românești, cu peste 250.000 de profesioniști, o contribuție de aproape 8% din PIB și exporturi de servicii care depășesc zece miliarde de euro anual, a declarat președintele interimar Ilie Bolojan, într-un mesaj transmis, miercuri, la un eveniment de specialitate, de către Dragoș Anastasiu, antrep