Restanţele la plată generate de firmele din România, aflate în insolvenţă, au ajuns la 42,6 miliarde de lei, în 2021, ceea ce înseamnă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), Florian Neagu.

"Gestionarea procesului de insolvenţă e foarte importantă, pentru că restanţele pe care le generează la plată firmele în insolvenţă sunt importante, deşi ca număr acestea prezintă o mică minoritate ca volum de probleme la plată în economie. Cifrele sunt considerabile şi în creştere. De exemplu, dacă acum zece ani restanţele la plată generate de firmele în insolvenţă reprezentau 29 de miliarde de lei, la sfârşitul anului 2021 ajung la 42,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie. Acelaşi mesaj şi pentru sectorul bancar: firmele care sunt în insolvenţă au o pondere redusă în totalul creditelor acordate de bănci, undeva la 2%, dar când ne uităm la ponderea în totalul creditelor neperformante cifra e de 20%. În foarte multe ţări sunt aşa-numitele firme 'zombi', care reuşesc să mai supravieţuiască prin diverse soluţii în economie. Dacă tragi linie, efectele nefavorabile pe care le generează sunt semnificativ mai mari decât efectele favorabile acestei supravieţuiri", a spus Neagu.

Oficialul BNR a punctat, totodată, faptul că, în România, companiile în insolvenţă aveau, la nivelul anului 2022, capitaluri proprii negative în valoare de 55 miliarde de lei.

"Firmele care sunt în insolvenţă au capitaluri proprii negative, am calculat noi pentru anul 2022, de 55 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că aceste firme ar trebui să aducă 55 de miliarde de lei doar pentru a respecta cerinţa minimă legală privind capitalizarea, care nici măcar nu este mare, de 200 de lei, neschimbată din 1991. Prin urmare, ca să te ajute ceilalţi creditori, cred că primul mesaj este să arăţi că poţi să te ajuţi tu, să crezi în continuare în firmă şi măcar să o capitalizezi la nivelul minim solicitat de lege. În 2018, Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială a recomandat autorităţilor să revizuiască legislaţia privind insolvenţa. Acum, în contextul Directivei europene, aşteptările sunt ca acea revizuire să capete mai multă putere. De asemenea, anul trecut, acelaşi comitet a recomandat să se demareze, împreună cu mediul universitar şi cu autorităţi, societăţile de profil, o campanie de conştientizare în rândul antreprenorilor. Banii pe care acţionarii ar trebui să-i aducă în firmă pentru ca nivelul de capital să ajungă la valoarea minimă reglementată este cam cât toate fondurile pe care noi ne aşteptăm să le luăm pe culoarul PNRR. E vorba de multe zeci de miliarde de euro şi numărul de firme în această situaţie nu este mic. Cam o treime din toate companiile care sunt active în România sunt în această situaţie, adică nu respectă prevederile minime din Legea 31 privind nivelul de capitalizare", a subliniat Florian Neagu.

Conform datelor prezentate de directorul BNR, numărul de insolvenţe înregistrat la nivel naţional a scăzut, în ultimii cinci ani, până la 32.000.

"Deşi Uniunea Europeană s-a confruntat în ultimul deceniu cu numeroase crize importante, unele chiar suprapuse de la criza COVID, criza energiei, războiul din prezent, numărul de insolvenţe la nivelul statelor membre s-a menţinut la valori decente, rezonabile, autorităţile având un rol important în a sprijini economia. Dacă ne uităm la cifrele aferente României, numărul de insolvenţe, în ultimii 7-8 ani, se menţine scăzut. Nu sunt convins că acesta este un mesaj bun, pentru că insolvenţa are rolul de a reîmprospăta economia, de a scoate facil firmele care nu mai sunt viabile şi de a face loc în analizele de sănătate financiară ale companiilor din România. Stocul numărului de insolvenţe în România, în ultimii ani cinci ani, este de la aproape 40.000 la sfârşitul anului 2017, la vreo 32.000, anul acesta. Care sunt firmele care intră în insolvenţă ? Uitându-ne pe o fereastră mai lungă, de un deceniu, nu este ceva care să producă surprize. Sunt firmele care acţionează în special în domeniul serviciilor, care nu presupun un nivel de cunoaştere prea ridicat. Conform statisticilor europene, sunt grupate companiile de comerţ, transporturi, depozitare", a precizat Neagu.

Acesta a adăugat că, în timp ce firmele de stat şi cele cu capital străin şi-au îmbunătăţit, în ultimii ani, partea de capitalizare, companiile cu capital autohton cunosc o deteriorare, "ceea ce, din nou, este un semnal de alarmă, întrucât, pentru a avea o creştere economică robustă şi un ciclu financiar adecvat, este nevoie ca toate cele trei tipuri de categorii de firme de care am spus să aibă o evoluţie echilibrată în valoarea adăugată".

"Prin urmare, posibil să fie necesare soluţii pentru a sprijini firmele cu capital autohton, astfel încât rolul lor în cadrul economiei şi sistemului financiar să se consolideze", a punctat Florian Neagu.

Potrivit Registrului Comerţului, numărul companiilor din România care au intrat în insolvenţă, în 2022, a crescut cu 8,2%, până la 6.649 de companii, cu 16,8% peste minimumul istoric atins în 2020, de 5.694 de companii.

În acelaşi timp, numărul companiilor suspendate a crescut cu 20,6% faţă de 2021, la 15.700 de entităţi, iar radierile şi dizolvările s-au majorat cu 14,6%, la 112.959 de companii.

Publicaţia Bursa, în parteneriat cu Institutul Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), a organizat, miercuri, conferinţa "Codul insolvenţei". AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)