Adoptarea tehnologiilor emergente pentru managementul instalațiilor de apă este o prioritate suportată atât prin finanțare, cât și prin parteneriate, iar o parte din resursa financiară alocată unui proiect trebuie să meargă și spre securitatea cibernetică, a declarat, miercuri, la un workshop pe teme de securitate cibernetică în industria apei din România, organizat în cadrul la Forumului Regional al Apei 'Dunăre-Europa de Est', adjunctul directorului Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), Stelian Cristea.

'Adoptarea tehnologiilor emergente pentru managementul instalațiilor de apă este o prioritate suportată atât prin finanțare, cât și prin parteneriate. Apoi, am văzut acea preocupare și pentru personal, pentru oameni cu abilități specifice domeniului, dar și specifice domeniului digital și securității cibernetice (...) Ceea ce aș accentua în aceste linii de efort pe care le-ați deschis este faptul că, dacă vorbim de programe de modernizare a instalațiilor de management al apei, atunci securitatea cibernetică trebuie să fie inclusă. O porțiune din resursa financiară alocată proiectului mai mare sau proiectelor mai mari trebuie alocată securității cibernetice. Observăm că amenințarea cibernetică, atunci când vorbim de reziliență pentru serviciile pentru populație și chiar securitatea companiilor, in extenso, este una dintre cele mai semnificative linii de acțiune pentru succesul business-ului. Nu trebuie uitat nicio secundă că aceste dezvoltări aduc și expunere mai mare în spațiul cibernetic și deci, cu atât mai mult, măsurile de securitate cibernetică sunt impuse', a subliniat Cristea.

Potrivit specialistului DNSC, la ora actuală, atacatorii cibernetici caută vulnerabilități ale sistemelor pe domenii mari, fără a se mai concentra pe un anumit segment.

'Am văzut că atacatorii cibernetici sau interesul pentru a exploata breșele de securitate nici măcar nu mai este focusat pe un domeniu. Acum, pentru că tehnologia permite, atacatorii cibernetici folosesc instrumente relativ ușor de învățat și de exploatat pentru a căuta vulnerabilități pe o plajă largă sau a căuta vulnerabilități pe domenii mari și pe domenii continue. Nu contează ce anume sau nu neapărat urmăresc o organizație sau un domeniu, ci pur și simplu, cu scanări în masă, identifică vulnerabilitățile și acolo atacă. A fost și cazul în multe sisteme de management al apei, nu neapărat la noi în țară, dar în regiune și chiar în Statele Unite. Sunt exemple multiple de acest tip de activitate malițioasă', a spus Stelian Cristea.

Acesta a menționat, totodată, că Directiva NIS2 trebuie apreciată mai degrabă pentru efectele aplicării în organizații decât pentru costurile ridicate ale implementării.

'În contextul activității noastre de astăzi, legat de managementul apei, aș aminti și de Ordonanța de Urgență 155 care transpune Directiva europeană NIS2 în legislația națională și care încearcă să consolideze sau să aducă la un nivel comun, un nivel minim de securitate cibernetică, toate rețelele care asigură servicii către populație, către societate. Poate că aparent implementarea NIS2 este costisitoare, dar efectele se vor vedea în timp. Nu trebuie doar apreciat costul implementării, cât efectele pe care le poate avea în reziliența organizațiilor de furnizare a apei și în reziliența rețelelor care sprijină furnizarea de apă către populație (...) Putem să elaborăm la final împreună un document cu principalele riscuri din domeniul apei potabile, cu o prioritizare a lor și apoi, pe baza acestui document, realizat pe baza standardului ISO 27001, vom reuși să identificăm și să prioritizăm acele riscuri, iar dumneavoastră ulterior puteți prioritiza măsurile pe care le puteți implementa, ca să ridicați progresiv nivelul de protecție al rețelelor care sprijină livrarea apei potabile', a explicat Stelian Cristea.

Asociația Română a Apei (ARA) a organizat, la Romexpo, în perioada 23- 25 iunie, ediția cu numărul 25 a Forumului Regional al Apei 'Dunăre-Europa de Est', precum și expoziția internațională de specialitate ExpoApa. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)