România are și va continua să aibă cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și după ce începe ajustarea fiscală, care va fi suportată de mai multe sectoare ale economiei, conducând la o încetinire a consumului și a investițiilor private, susține economistul UniCredit Bank, Anca Negrescu.

'România are și va continua să aibă cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și după ce începe ajustarea fiscală. Conform informațiilor incluse în actualul plan de guvernare, povara ajustării va fi suportată de mai multe sectoare ale economiei, conducând la o încetinire a consumului și a investițiilor private. Astfel, cu stimuli interni limitați și cu un context extern incert, România va avea una dintre cele mai reduse rate de creștere din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE). Așteptările de creștere economică au fost reduse la 1,0% pentru 2025 și 1,8% pentru 2026 (de la 1,5%, respectiv 2,1%)', a afirmat economistul UniCredit Bank, Anca Negrescu, citată în cel mai recent raport macroeconomic al Institutului de Investiții al Grupului UniCredit.

Conform raportului, în prezent economiștii băncii anticipează o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către
Banca Națională a României în 2025, cu 0,25 puncte procentuale în noiembrie. 'Observăm riscuri tot mai mari ca reducerea să fie posibilă abia în 2026', susțin economiștii.

Pe de altă parte, inflația anuală la finalul anului 2025 ar putea fi mai mare de 5%, existând riscul ca nici în 2026 să nu coboare în intervalul țintă.

'Ne așteptăm ca inflația anuală la finalul anului 2025 să fie peste 5%, existând riscul ca nici în 2026 inflația să nu coboare în intervalul țintă, dat fiind că ne putem confrunta cu noi creșteri ale cotei TVA-ului sau cu alte șocuri, cum ar fi o creștere a prețului petrolului. Drept urmare, în acest moment anticipăm o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către Banca Națională a României în 2025, cu 0,25 pp în noiembrie, și observăm riscuri tot mai mari ca reducerea să fie posibilă abia în 2026. După ce cotația euro-leu s-a mutat în intervalul de tranzacționare de 5-5,10, estimăm că vom vedea o mișcare ușoară a cursului în acest interval până la finalul anului, cu un nivel de 5,07 la final de decembrie. Credem că România își va menține ratingul în categoria recomandată investițiilor, dacă nu vor exista întârzieri majore în implementarea programului de guvernare și dacă vom vedea primele îmbunătățiri pe plan fiscal', se mai precizează în raport.

Totodată, raportul scoate în evidență faptul că perspectivele economice ale Europei Centrale și de Est depind din ce în ce mai mult de cererea internă, deoarece tensiunile comerciale și evoluția slabă a sectorului auto european afectează cererea externă.

În țările Europei Centrale și de Est (ECE), membre ale UE, UniCredit se așteaptă la o accelerare a creșterii PIB-ului, de la 2% în 2024, la 2,2% în 2025 și la 2,5% în 2026.

'Intitulat 'Navigating the Tariff Tide/Navigând pe valul tarifar', raportul macroeconomic din iunie 2025 subliniază modul în care consumul gospodăriilor și investițiile finanțate de UE rămân principalii piloni ai rezilienței economice în regiunea ECE. Piețele muncii aflate sub presiune, cu rate relativ scăzute ale șomajului, susțin creșterea salariilor reale și, prin urmare, consumul', se mai precizează în document.

În același timp, incertitudinea cu privire la tarifele din SUA și, în unele țări, riscul de derapaj fiscal generează provocări pentru stabilitatea macroeconomică, menționează sursa citată.

'În timp ce tensiunile comerciale și cererea globală slabă creează turbulențe, vedem că economiile ECE se adaptează prin accelerarea motoarelor interne de creștere. Această schimbare este alimentată de o creștere puternică a salariilor reale și de plăți accelerate din Facilitatea UE pentru Redresare și Reziliență', a declarat Mauro Giorgio Marrano, Economist Senior în ECE și unul dintre autorii principali ai secțiunii ECE a raportului.

La rândul său, Eszter Gargyan, FX Strategist CEE și coautor al raportului a subliniat că 'țările care finalizează reformele în termenele de finanțare ale UE vor beneficia cel mai mult.'.

Potrivit raportului, creșterea reală a salariului mediu din ECE este probabil să se apropie de 4% în 2025 și să încetinească la 3,3% în 2026, deoarece multiplele cicluri electorale din regiune au accelerat în continuare creșterea salariilor în 2024-2025. În unele țări, ciclurile electorale și majorările salariului minim vor alimenta și în viitor creșterea salariilor.

Conform sursei citate, România, Polonia, Ungaria și Slovacia se confruntă cu presiuni în creștere pentru a implementa ajustări fiscale.

'România, în special, riscă o retrogradare a ratingului suveran de credit, dacă nu va avea un angajament politic ferm de consolidare fiscală', arată cercetarea.

Totodată, inflația se apropie de țintă în țări precum Cehia și Serbia, dar majorările de taxe și plafonarea prețurilor complică situația în alte țări.

'UniCredit prognozează reduceri prudente ale ratelor de dobândă, cu 25-50 de puncte de bază în 2025 în tările din regiune, rămânând un spațiu foarte limitat pentru reducere în 2026', se mai precizează în document. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)