Agricultura este o activitate economică cu foarte mulţi factori de risc prezenţi în obţinerea rezultatelor pe care fiecare fermier şi le doreşte, iar investiţiile în irigaţii trebuie să fie o componentă care să vizeze o modificare la renegocierea pe care o vom avea cu Comisia Europeană, a declarat, vineri, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.

"Agricultura este o activitate economică cu foarte mulţi factori de risc prezenţi în obţinerea rezultatelor pe care fiecare fermier şi le doreşte. Asta pentru faptul că fermierii îşi însămânţează culturile în toamna unui an şi le recoltează abia în vara următoare, o perioadă foarte lungă de timp, în care se manifestă foarte mulţi factori de risc. Partea de sud, partea de sud-est, partea de est chiar, sunt supuse unui proces continuu de deşertificare, de sărăcire a solului. Cred că este extrem de important ca măsurile pe care le vom lua în viitor să schimbe această direcţie, să putem să modificăm la 180 de grade situaţia în care ne aflăm astăzi. Sunt componente ale unor mijloace prin care se pot combate efectele schimbărilor climatice şi mă refer aici la sistemul de irigaţii pe care îl avem la nivel naţional şi era prezent pe o suprafaţă de aproximativ 1,3 milioane de hectare. În ultimele şase luni, cel puţin de când am preluat Ministerul Agriculturii, pentru mine reabilitarea sistemului naţional de irigaţii este o prioritate. Pe lângă sistemul principal şi sistemul secundar, cărora le-am acordat o atenţie sporită, am venit cu o nouă abordare în direcţia noastră de a lupta cu lipsa apei pentru plante, cu sistemul de irigaţii care să conducă la biodiversitate şi la schimbarea mediului în care se se desfăşoară activitatea agricolă", a spus Chesnoiu.

Oficialul a menţionat faptul că Programul naţional de reabilitare a sistemului de irigaţii principal a fost prelungit şi beneficiază de o alocare de 1,5 miliarde de euro, de la 1,1 miliarde, anterior. "Am mărit perioada de implementare a programului, să facem posibilă posibilă implementarea proiectelor pe care le avem în momentul de faţă la nivelul Ministerului Agriculturii şi ANIF. Mai mult decât atât, în Planul Naţional Strategic viitor, alocăm 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigaţii, pe de o parte, iar din aceştia 100 de milioane sunt destinaţi sistemelor locale, microsistemelor locale de irigaţii, la nivelul fermei", a subliniat ministrul de resort.

Potrivit demnitarului, este nevoie la renegocierea PNRR pe care România o va avea cu Comisia Europeană, investiţiile în irigaţii să fie luate în considerare.

"Mi-aş dori, ca ministru al Agriculturii, ca la renegocierea pe care o vom avea cu Comisia Europeană, irigaţiile şi investiţiile în irigaţii, ca o componentă de combatere a efectelor schimbărilor climatice, pe de o parte, să fie o componentă care să vizeze această modificare. Avem nevoie de investiţii în sistemul naţional de irigaţii, dar nu oprindu-ne aici. Trebuie să facem investiţii şi în sistemele de desecare. Vedem că aceste efecte ale schimbărilor climatice ne-au adus în ultima perioadă situaţii în care avem cantităţi abundente şi căderi abundente de apă pe perioade scurte de timp şi acolo intră în intră în funcţiune sistemul naţional de desecare. De cealaltă parte, avem nevoie de investiţii în stimulare a precipitaţiilor şi în sistemele de combatere a grindinei. Este un sistem care s-a pus la punct în România începând cu anul 2020. În prezent avem 94 de puncte de lansare pentru combaterea grindinei şi există în lucru alte 12 puncte, astfel încât să ajungem la finalul anului 2022 cu o suprafaţă acoperită de 2,2 milioane de hectare şi 106 puncte de lansare a rachetelor de combatere a grindinei", a afirmat Adrian Chesnoiu.

Reprezentanţi ai autorităţilor, asociaţiilor şi companiilor din domeniul mediului vor fi prezenţi, vineri, la conferinţa "Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?", organizată cu ocazia Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării.

Marcarea în fiecare an, la data de 17 iunie, a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei a fost hotărâtă de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în anul 1994.

Tema Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei din acest an, "Rising up from drought together", subliniază necesitatea unei acţiuni timpurii pentru a evita consecinţele dezastruoase pentru umanitate şi ecosistemele planetare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

• Mateescu (ANM): Perioada 2012-2021 este cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor, în România

• Tanczos: Singura soluţie pentru stăpânirea schimbărilor climatice este creşterea suprafeţelor împădurite