Perioada 2012 - 2021 reprezintă cel mai călduros interval de zece ani consecutivi din istoria măsurătorilor, în România, a afirmat, vineri, într-o conferinţă de specialitate, Elena Mateescu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

"Anul 2019 rămâne în topul celor mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor, în ţara noastră, iar 2012 - 2021 cea mai călduroasă perioadă de zece ani consecutivi. De asemenea, anul 2021 este al cincisprezecelea an cel mai călduros, dar care a adus şi nişte recorduri din punctul de vedere al fenomenelor meteorologice extreme. Pentru că această perioadă, agricultorii şi fermierii o ştiu, este perioada consumului maxim faţa de apă al plantelor şi atunci când vorbim de o distribuţie neuniformă timp şi spaţiu, observăm că se întâmplă ca fenomenul de secetă să rămână în prezent, să se accentueze în intensitate sau să se extindă mai departe. O analiză a primelor zece luni, între 1 septembrie 2021 - 15 iunie 2022, comparativ cu 2019 - 2020, observăm caracterul secetos în acele zone din partea de est-sud a ţării, Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia. În acest an, în aceste zone, cantitatea medie la nivel regional se situează sub 400 de litri pe metru pătrat, ceea ce evidenţiază caracterul de regim pluviometric secetos în aceleaşi zone - Moldova, Dobrogea, Muntenia, dar exceptând uşor Oltenia, cu o valoare uşor peste ce ar însemna la limită", a explicat Mateescu.

Conform specialistei ANM, pentru perioada imediat următoare, din punct de vedere meteorologic, vremea se va încălzi considerabil în România ca urmare a unei mase de aer tropical ce ne va traversa teritoriul.

"În prezent, cele mai afectate zone rămân în continuare partea de est, Moldova, Dobrogea, Bărăganul. Nu în ultimul rând, vestul ţării, în Banat, în Crişana şi chiar Maramureş. După cum ştim, vom avea în vigoare o avertizare meteorologică de Cod galben pentru fenomene de instabilitate atmosferică, averse cu caracter torenţial, intensificări ale vântului, izolat, căderi de grindină astăzi şi mâine, în cea mai mare parte a ţării, exceptând zona Litoralului şi extremitatea de vest a ţării. Dar aşa cum s-a întâmplat şi cum se întâmplă de fiecare dată, caracterul localizat şi precipitaţiile pe secvenţe scurte de timp la nivelul suprafeţelor afectate de secetă cu siguranţă vor avea un aport nesemnificativ. Veştile sunt bune că, după această perioadă, pentru cei care se vor afla în concediu săptămâna viitoare, mai ales începând din 21 iunie până cel mult în 24 - 25, masa de aer tropical care la acest moment afectează Europa de Vest, cu siguranţă va aborda şi zona ţării noastre şi va aduce primele zile în care valorile de temperaturi să se apropie şi să depăşească pragul unei zile de caniculă 35 de grade", a menţionat Elena Mateescu.

Reprezentanţi ai autorităţilor, asociaţiilor şi companiilor din domeniul mediului au participat, vineri, la conferinţa "Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?", organizată cu ocazia Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării.

Marcarea în fiecare an, la data de 17 iunie, a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei a fost hotărâtă de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în anul 1994.

Tema Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei din acest an, "Rising up from drought together", subliniază necesitatea unei acţiuni timpurii pentru a evita consecinţele dezastruoase pentru umanitate şi ecosistemele planetare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

• Tanczos: Singura soluţie pentru stăpânirea schimbărilor climatice este creşterea suprafeţelor împădurite

• Chesnoiu: Mi-aş dori ca la renegocierea cu Comisia Europeană, irigaţiile să fie o componentă care să vizeze o modificare