România ar putea recupera, în următorii trei ani, peste 60% din pierderea de Produs Intern Brut (PIB) cauzată de pandemie şi poate genera aproximativ o mie de locuri de muncă la un milion de locuitori, prin proiecte de investiţii în energie regenerabilă, susţin consultanţii EY România.

"Proiectele potenţiale din domeniul energiei eoliene (terestre şi marine), solare şi hidro de la nivel global ar putea aduce o schimbare majoră în reducerea emisiilor, precum şi să creeze 10 milioane de locuri de muncă şi să genereze creştere economică în valoare de aproximativ 1,9 trilioane de dolari. În plus, prin intermediul politicilor cheie, statele ar putea stimula investiţiile din sectorul privat care să acopere peste 90% din oportunităţile totale de investiţii, accelerând astfel creşterea cu un aport minim de resurse publice, arăta recent un studiu EY derulat în 47 de ţări, printre care şi România", precizează Mihai Drăghici, director Consultanţă la EY România.

Conform raportului de specialitate, PIB a scăzut în toată lumea, în 2020, din cauza impactului economic al pandemiei provocate de COVID-19, însă, prin proiectele de investiţii, s-ar putea diminua sau recupera o parte substanţială din pierderile economice de peste 2,2 trilioane de dolari provocate de pandemie la nivelul tuturor ţărilor incluse în studiu şi s-ar pune bazele unei creşteri economice durabile susţinută de sursele de energie regenerabile, care sunt disponibile şi presupun costuri mici.

Ca atare, fluxul de proiecte pregătite pentru demarare ar putea asigura o injecţie de peste 1,9 trilioane de dolari în economia globală într-un interval de trei ani, ceea ce ar reprezenta aproximativ 85% din pierderea de PIB din 2020.

În România, impactul pe care aceste proiecte l-ar putea avea asupra pieţei locale merge dincolo de argumentul aprovizionării cu energie şi intră pe agenda de sustenabilitate: investiţiile în energie regenerabilă ar putea permite o reducere substanţială a emisiilor de CO2, atingând până la 17% din ţinta contribuţiilor stabilite la nivel naţional pentru 2030, angajată prin Acordul de la Paris.

"În acelaşi timp, oportunităţile de investiţii în proiectele de energie regenerabilă ar putea acoperi aproximativ 60% din totalul de pierdere de PIB în 2020 cauzată de pandemie, poziţionând ţara noastră în rândul ţărilor cu capacităţi investiţionale ridicate. Potenţialul de creare de locuri de muncă la nivel local este de aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă la un milion de locuitori, un număr uşor mai mic în comparaţie cu alte ţări incluse în primele 40 de ţări atractive pentru investiţii în proiecte de energie regenerabilă (EY RECAI Renewable Energy Country Attractiveness Index)", menţionează sursa citată.

În prezent, România a definit o reformă încurajatoare a pieţei de energie electrică ca parte a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care include: eliminarea treptată a centralelor pe bază de cărbune şi lignit până în 2032; introducerea contractelor pentru diferenţă (CfD) ca principal mecanism de sprijin pentru investiţiile în producţia de energie din surse regenerabile; negocierea directă a acordurilor de cumpărare de energie electrică (Power Purchase Agreements - PPA) de către toţi producătorii de energie; simplificarea procedurilor de acordare a licenţelor şi de autorizare pentru investiţiile în surse regenerabile; stabilirea unor timpi de răspuns administrativ mai scurţi şi obligatorii şi proceduri pentru întârzieri inutile; introducerea unui un cadru specific de sprijin pentru investiţiile offshore în domeniul energiei din surse regenerabile în regiunile în prezent insuficient exploatate.

Consultantul EY România subliniază că ar fi nevoie de cinci măsuri pentru stimularea proiectelor de investiţii în domeniul energiei verzi, prima fiind aceea prin care Guvernele să aibă în vedere stabilirea unor obiective naţionale exigente, cu responsabilităţi şi angajamente clare care să ofere încredere investitorilor şi sectorului privat.

De asemenea, Guvernele şi organismele de reglementare trebuie să definească un mediu legislativ care să favorizeze în mod clar producţia de energie din surse regenerabile şi să asigure un cadru de susţinere a pieţei, iar instituţiile financiare naţionale să evalueze posibilitatea acordării de capital unei game largi de dezvoltatori, inclusiv întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM).

Totodată, este nevoie de simplificarea procedurilor de atribuire a terenurilor şi de autorizare, astfel încât acestea să se deruleze rapid şi la costuri mai mici, pentru a asigura terenurile necesare proiectelor de energie regenerabilă.

Nu în ultimul rând, este nevoie de dezvoltarea unei infrastructuri de distribuţie care să ofere o largă interconectare la nivel naţional şi internaţional, un echilibru între cerere şi ofertă, precum şi reglementări liberalizate care să permită furnizorilor privaţi să se conecteze la reţea, extinzând-o.

În studiul comandat de Fundaţia Europeană pentru Climă (FEC), echipa EY din domeniul energiei a analizat potenţialul de oportunităţi investibile din domeniul energiei şi resurselor din 47 de economii-cheie capabile să susţină planurile de redresare "verde".

Cercetarea se concentrează asupra proiectelor pregătite pentru demarare sau care pot fi lansate pe termen scurt.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale, iar cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)