Benzina standard ar putea depăși 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei pe litru în zilele următoare, pe fondul evoluțiilor din zona Golfului, avertizează compania de consultanță Frames, într-o analiză privind efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu.

Conform cercetării, între 9 și 11 septembrie, sistemul energetic și logistic mondial a fost afectat de mai multe evenimente în Peninsula Arabică. Pe 9 septembrie, forțele americane au confirmat distrugerea a cinci petroliere iraniene în Golful Oman și în apropierea insulei Kharg, iar rebelii houthi au atacat instalații petroliere saudite. A doua zi, Iranul a anunțat că a atacat zece nave în apropierea Ormuzului.

Pe 10 septembrie, houthii au cucerit portul Mokha și insula Zuqar, iar pe 11 septembrie au preluat insula Perim, care împarte în două strâmtoarea Bab el-Mandeb. În aceeași zi, Arabia Saudită a confirmat oprirea conductei East-West, Petroline, lovită de drone lansate din Irak.

Strâmtoarea Ormuz transportă în mod normal aproximativ 20 de milioane de barili pe zi, adică în jur de 20% din consumul mondial de produse petroliere lichide. Potrivit Frames, traficul prin strâmtoare a fost redus drastic în ultimele luni.

Prețul petrolului Brent a pornit anul în jurul valorii de 72 de dolari, a depășit 110 dolari în primăvară și a coborât ulterior sub 70 de dolari. De la expirarea memorandumului de 60 de zile, pe 17 august, cotația a urcat constant, depășind 100 de dolari pe 9 septembrie, când a ajuns la 101,21 dolari, și atingând aproximativ 105 dolari în ziua următoare.

'Merită reținut cât de greșit a fost calibrat consensul. Administrația americană pentru informații energetice modela, în august, un Brent mediu de 87 de dolari pentru 2026 și 78 de dolari în ultimul trimestru, pe ipoteza explicită că restricțiile din Ormuz se vor relaxa până la finalul lunii august. Nu s-au relaxat', a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames, în documentul citat.

O altă problemă este reprezentată de blocarea rutelor maritime. Potrivit analizei, dacă o navă ocolește Africa pe la Capul Bunei Speranțe, ruta se lungește cu aproximativ 3.800 de mile marine și cu 10-14 zile de navigație.

'Consecința operațională este cea pe care armatorii o numesc distrugere de capacitate fără pierdere de nave. Dacă o navă ocolește Africa pe la Capul Bunei Speranțe, ruta se lungește cu aproximativ 3.800 de mile marine și cu 10-14 zile de navigație. Flota mondială rămâne identică ca număr, dar capacitatea efectivă de transport scade, pentru că fiecare navă este ocupată mai mult timp pentru același volum. Rezultatul se vede în tarife chiar și pe rutele care nu au nicio legătură cu Marea Roșie', a precizat Adrian Negrescu.

Potrivit Frames, efectele asupra României se văd deja în prețurile carburanților. Datele INS pentru august indică o creștere anuală de 17,03% pentru combustibili, de 25,49% pentru benzină și de 34,61% pentru motorină.

Excluzând combustibilii, indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august față de iulie, potrivit analizei Frames, care apreciază că presiunea inflaționistă a venit în principal din această categorie.

Guvernul a introdus, prin Legea 162/2026, un mecanism de acciză dinamică la motorina standard, recalculat la fiecare două săptămâni. Reducerea a fost de 20% în perioada 16-31 august și a urcat la 25% pentru perioada 1-15 septembrie.

Chiar și în aceste condiții, motorina a depășit 10 lei pe litru în toate stațiile, după ce atinsese un maxim istoric de 10,98 lei la începutul lui august. Ministerul Finanțelor urmează să recalculeze procentul de reducere pe 15 septembrie.

'Marele semn de întrebare rămâne evoluția prețului carburanților', avertiza Negrescu pe 12 august, când estima că vârful inflației a fost depășit.

Frames atenționează, astfel, că scumpirea carburanților se poate transmite în costurile transportului rutier, agriculturii, construcțiilor și industriei. Un al doilea canal de transmisie este reprezentat de transportul containerelor, un transport mai scump din Asia putând majora costurile pentru componente, electronice, textile, bunuri de consum și materii prime.

Criza lovește România într-un moment în care economia nu mai crește. Potrivit analizei, semestrul I 2026 s-a încheiat cu o scădere a PIB de 0,7% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier.

'Cu alte cuvinte, România intră într-un șoc energetic extern cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spațiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spațiu monetar pentru ieftinirea creditului și nu există creștere economică din care să se absoarbă costul', arată analiza companiei.

În opinia consultanților, următoarele repere importante sunt recalcularea accizei la motorină din 15 septembrie, ședința de politică monetară a Băncii Naționale din 8 octombrie și evoluția situației din zona Bab el-Mandeb.

'Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică abstractă. Este una foarte concretă: dezinflație mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri și o creștere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate. Adică exact combinația pe care o economie stagnantă nu și-o poate permite', mai arată analiza Frames. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)