Popescu: Mecanismul de compensare a preţurilor la energie electrică şi gaze va fi foarte simplu; oamenii nu trebuie să facă absolut nimic
Ordonanţa de Guvern cu privire la compensarea preţurilor la energie electrică şi gaze a fost aprobată şi vizează 5,2 milioane de gospodării la energie electrică şi 2,2 milioane de gospodării conectate la reţeaua de gaze, a declarat, luni seara, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
"În şedinţa de Guvern de astăzi am aprobat ordonanţa de guvern cu privire la compensarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Vorbim de o compensare pentru 5,2 milioane de gospodării la energie electrică, aproximativ 13 milioane de români, deci 65% din populaţia României, şi de 2,2 milioane de gospodării conectate la reţeaua de gaze dintr-un total de 3,6 milioane, aproximativ tot peste 65% din total populaţie conectată la reţeaua de gaze. Mecanismul va fi unul foarte simplu, va fi un mecanism prin care oamenii nu trebuie să facă absolut nimic, doar trebuie să urmărească să se încadreze în tranşele de consum", a spus Popescu, la finalul şedinţei de Guvern.
Potrivit acestuia, pentru energia electrică este vorba de un consum mediu lunar între 30 de KW şi 200 de KW.
"Practic, în perioada de 5 luni vorbim de un consum între 150 de KW şi 1000 de KW, pe 5 luni maxim. Vorbim de o abatere atât lunară, cât şi pe perioada de iarnă de 10%, deci, dacă cumva cineva consumă mai mult de 200 de KW - consumă 210, 220 de KW - se va încadra. Nu suntem absurzi, înţelegem că totul este estimat şi atunci avem abatere de 10%, atât la perioada lunară, cât şi la perioada celor 5 luni. Vorbim de o compensare de 21 de bani pe KW, practic 210 lei pe MW, o compensare de 21 de bani, care reprezintă media aritmetică a tarifelor reglementate de transport şi de distribuţie şi de sistem ale energiei electrice pe toate cele 8 regiuni ale României. Practic, de la bugetul de stat, din dividendul suplimentar al Hidroelectrica compensăm tariful de transport, de distribuţie şi de sistem al energiei electrice. Compensarea atât la energie electrică, cât şi la gazele naturale se va face faţă de un preţ de referinţă de 68 de bani pe KW. Deci, practic, orice preţ care este mai mare de 68 de bani pe KW va beneficia de compensare", a spus Popescu .
El a oferit şi un exemplu în acest sens, unul pe care l-a mai menţionat în această perioadă.
"La un consumator de 100 de KW, dacă are un tarif de 90 de bani pe KW atunci 100 de KW înseamnă 90 de lei. 21 de bani pe KW înseamnă o compensare de 21 de lei. Va plăti în total 90 minus 21 de lei, va plăti 69 de bani pe KW. Asta înseamnă că este cu un ban peste acel preţ de referinţă. Dacă preţul este mai mic de 90 şi este 80 de bani pe KW, atunci minus 21 va însemna 59 de bani, dar este sub 68 şi va plăti 68 de bani. Practic, sub preţul de referinţă, care este cel mai mic preţ din piaţă, mai mic ca şi anul trecut, este preţul cel mai mic din piaţă, nu se va face o compensare. Vor fi avantajaţi cei care au un preţ în jurul preţului de referinţă să se mute de la un furnizor care are preţul mai mare pentru că compensarea va fi în sumă fixă", a explicat ministrul.
De asemenea, ministrul a spus că în privinţa gazelor naturale mecanismul va fi similar.
"La gazele naturale, practic, vorbim de acelaşi lucru. Preţul de referinţă este de 150 de lei al gazului, care este cel mai mic preţ. Este acelaşi preţ ca şi cel de anul trecut pentru anumiţi furnizori. Vom compensa 25% din valoarea gazului. Dacă 25%, această compensare, va depăşi 125, atunci va lua întreaga compensare. Dacă va fi sub 125 de lei, atunci evident vom plafona la 125 de lei. Mai mult, pentru consumatorul vulnerabil, dacă din schema de compensare a consumatorului vulnerabil aceasta este mai defavorizantă decât această schemă de funcţionare, diferenţa pe care ar pierde-o românii va fi suplimentată prin această schemă. Practic, nimeni în această iarnă nu va fi defavorizat", a dat acesta asigurări.
Şeful de la Energie a subliniat că, prin această ordonanţă, se repară o greşeală şi se reintroduc compensaţiile pentru locuitorii din satele izolate din Delta Dunării şi din Munţii Apuseni.
"Dacă cumva o schemă de consumator vulnerabil aduce mai puţine beneficii decât această schemă, prin această lege de asemenea reparăm o greşeală care s-a strecurat şi care fost votată şi în Parlament. Acele compensaţii de 50% pentru energia electrică, gazele naturale şi energia termică pentru locuitorii din satele izolate din Biosfera Deltei Dunării şi din Munţii Apuseni le-am reintrodus prin această ordonanţă, iar acei oameni care trăiesc în acele zone vor beneficia de ce au beneficiat şi în anii precedenţi separat, în afara acestei ordonanţe. Mai mult, dacă vom asista pe piaţă la modificări esenţiale ale preţului, dăm posibilitatea să intervenim nu prin lege, printr-o hotărâre de Guvern, aşa fel încât să putem modifica aceste tranşe, aceste ajutoare de 21 de bani şi de 25% în cazul în care situaţia la faţa locului o va permite", a susţinut acesta.
Virgil Popescu a menţionat că a fost modificată cifra pentru compensare, deoarece s-a dorit un sistem şi mai simplu decât a fost propus prima dată.
"Aţi observat că vorbim de o altă cifră, vorbim de 21 de bani, nu de 18 bani, pentru că am gândit să fie un sistem şi mai simplu decât l-am propus prima dată. Practic, tariful de distribuţie şi tariful de transport şi cel de sistem adunate împreună dau o sumă mai mare decât 18 bani şi am zis să vină în beneficiul cetăţenilor", a adăugat ministrul.
Întrebat de ce România nu recurge la o plafonare a preţului la energie, aşa cum au făcut Spania sau Franţa, Popescu a răspuns: "Plafonarea preţului la producător este exclusă, nu a făcut-o nicio ţară şi nu o va face absolut nicio ţară".
"Plafonarea preţului la producător înseamnă excluderea investiţiilor sau întârzierea acestora, prelungirea deciziilor de investiţii. Spania, care nu este producător de gaze naturale, a plafonat preţul la gaz natural pe piaţa spaniolă. Diferenţa de preţ între preţul plafonat şi preţul pieţei va fi suportat de la bugetul de stat. România este producător. Cred că trebuie să vedem specificul fiecărui stat. Dacă vreţi să îi spuneţi plafonare putem spune că inclusiv sistemul pe care îl avem şi l-am aplicat în acest moment este un fel de plafonare indirectă, trage în jos preţul şi permite un mecanism şi mai abrupt în cazul în care preţurile se duc în sus, de tragere în jos a acestui preţ, practic de a pune un capac, să îi spunem aşa, pe preţ. Haideţi să vedem cum evoluează lucrurile, să vedem exact...eu am citit mecanismul din Spania, ştiu şi ce măsuri au luat Franţa şi Italia până acum. În afară de mecanismul spaniol alt mecanism de plafonare nu există. Franţa are un mecanism de acordare a unor vouchere pentru energie în acest moment. Practic, tot o compensare. Haideţi să vedem cum evoluează", a mai spus Popescu.
El a precizat că mecanismul de compensare aprobat a fost prezentat la Consiliul de Miniştri de la Ljubljana şi a fost agreat de omologii săi din celelalte ţări ale Uniunii Europene.
"Vreau să vă zic că mecanismul pe care l-am propus şi l-am aprobat astăzi în şedinţa de Guvern vine exact în liniile, cu îndrumările pe care Comisia Europeană le va elabora. Ele trebuiau să apară mâine. S-au mai prelungit cu o săptămână. Acest lucru a fost deschis şi pus pe masa Comisiei Europene la Consiliul de Miniştri de la Ljublisna de către mine. Am fost primul dintre miniştrii de Energie care a ridicat această problemă la acel Consiliu şi să ştiţi că inclusiv metoda pe care am prezentat-o acolo a plăcut colegilor mei din alte state. Haideţi să vedem cum evoluează lucrurile şi desigur dacă trebuie să luăm măsuri suplimentare vom lua măsuri suplimentare. Cu ceea ce nu voi fi niciodată de acord, nu o să fiu de acord cu luarea unor măsuri care să blocheze investiţiile, pentru că până la urmă sistemul energetic şi sistemul de extracţie a gazelor naturale necesită noi investiţii", a încheiat ministrul Energiei. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu
Traseul liniei 205 va fi deviat, vineri, timp de două ore, pentru evenimentul Ziua Drapelului Național
Autobuzele liniei 205 vor funcționa pe un traseu modificat, vineri, între orele 9:00 - 11:00, pentru desfășurarea ceremoniei militare prilejuite de 'Ziua Drapelului Național', la dispoziția Brigăzii Rutiere de Poliție, a anunțat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public (TPBI). Astfel, având în vedere restricțion
ANSVSA: Măsuri și recomandări pentru siguranța alimentelor în perioadele cu temperaturi ridicate
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) recomandă populației ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde o atenție deosebită modului de păstrare și preparare a alimentelor, precum și sursei din care acestea sunt achiziționate. Astfel, consumatorii trebuie să cumpere produse alimentare numai din locuri s
Iacubowicz: Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiții și decizii amânate
Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiții și decizii amânate, în condițiile în care avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aproximativ 11%, unul dintre cele mai mari deficite, iar datoria publică se apropie de 60%, însă, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%, a afirmat, joi, președintele Asociației
APIA plătește peste 2,9 milioane de lei pentru crescătorii de animale
Crescătorii de animale din România vor primi un sprijin financiar în valoare de peste 2,9 milioane lei, acordat din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a anunțat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Potrivit sursei citate, suma plătită este d
România, cea mai slabă performanță dintre țările CEE în privința atragerii și păstrării talentelor în 2025 (raport)
Mobilitatea internațională a profesioniștilor de înaltă calificare a scăzut puternic în 2025, iar numărul relocărilor transfrontaliere s-a redus cu 11,6% față de anul precedent, până la 3,3 milioane de persoane, în timp ce România a înregistrat cea mai slabă performanță dintre țările din Europa Centrală și de Est (CEE) în privința at
ANPIS a virat sumele aferente lunii mai către beneficiarii de asistență socială
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a virat, în luna iunie, fondurile necesare pentru plata beneficiilor de asistență socială aferente lunii mai, cu cele mai importante alocări, de peste 1,2 miliarde de lei în cazul alocațiilor de stat pentru copii. Potrivit unui comunicat de pre
Un sistem de stocare a energiei în baterii de 220 MWh va fi construit la Drăgănești-Olt
ENEVO Group și Kraftfeld au semnat un contract pentru construcția unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) cu o putere de 110 MW și o capacitate de 220 MWh, la Drăgănești-Olt, în județul Olt, România. Potrivit unui comunicat, proiectul include și racordarea la rețeaua de înaltă tensiune. Contractul a fost semnat în cadr
DNSC: 1.126 de organizații și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică în cadrul unui proiect cu finanțare PNRR
Un număr de 1.126 organizații din România și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică în cadrul proiectului 'Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie', iar cu această ocazie obiectivele pentru un nou jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) au fost atinse, a anunțat Directoratul Na
Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja (studiu)
Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja, 60% dintre ei nefiind pregătiți pentru o urgență financiară majoră, relevă un studiu realizat la inițiativa Allianz-Țiriac, prin Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), dat joi publicității. 'Românii sunt tot mai conștienți de riscurile care le pot afecta st



