INTERVIU/ Preşedintele CCIB: Producătorii români ar trebui susţinuţi necondiţionat, prin acordarea de credite de producţie
Producătorii români ar trebui susţinuţi necondiţionat prin acordarea de credite de producţie, iar EximBank şi CEC Bank ar trebui stimulate, în actualul context economic şi social, să ofere agenţilor economici produse dedicate, în condiţii avantajoase, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a municipiului Bucureşti (CCIB), Costică Mustaţă.
Acesta a adăugat că ministerele responsabile ar trebui să elaboreze cât mai rapid normele de aplicare a ordonanţelor şi hotărârilor de guvern ce reglementează facilităţile acordate agenţilor economici în contextul crizei coronavirusului.
Preşedintele CCIB a subliniat că activitatea multor furnizori de materii prime şi materiale s-a diminuat sau chiar a fost oprită, ceea ce a condus la creşterea vertiginoasă a preţurilor. Totodată, spune el, ar fi binevenită luarea unor măsuri pentru combaterea creşterii nejustificate a preţurilor, mergând până la plafonarea acestora, la produsele de strictă necesitate, cu prevederea unor sancţiuni draconice în caz de nerespectare.
Costică Mustaţă a mai afirmat că, momentan, majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii au o situaţie financiară stabilă, dar aceasta se poate deteriora vertiginos în viitorul apropiat, în special în HoReCa şi transporturi.
Potrivit preşedintelui CCIB, durata acestei crize depinde, în mare măsură, de fiecare dintre noi. Acesta a estimat că, dacă COVID 19 va atinge un vârf în următoarele săptămâni, probabil în circa o lună şi jumătate - două, efectele medicale vor dispărea, însă în economie amprenta sa va rămâne până în toamnă, în timp ce anumite sectoare, precum turismul şi transporturile, se vor resimţi mult timp de acum încolo.
AGERPRES: Pe fondul crizei coronavirusului, care afectează ţări de pe toate continentele, dar în principal pe cele din Uniunea Europeană, constatăm că până acum cele mai afectate domenii sunt HoReCa, transporturile şi serviciile. Cum stau lucrurile în industrie?
Costică Mustaţă: Desigur, atunci când vorbim despre industrie trebuie să avem în vedere cine asigură managementul companiilor şi firmelor respective. Astfel, marii producători, cu pondere importantă atât în formarea PIB-ului, cât şi în sistemul de taxe şi impozite, cum ar fi Dacia-Renault Mioveni, Ford Craiova etc. au decis sistarea temporară a producţiei, punând în practică hotărâri ale grupurilor respective luate în afara graniţelor României.
În acest context, mă voi referi mai mult la întreprinderile industriale cu capital autohton, inclusiv IMM-uri a căror situaţie este fără îndoială foarte dificilă, întrucât activitatea multor furnizori de materii prime şi materiale s-a diminuat sau chiar a fost oprită, ceea ce a condus la creşterea vertiginoasă a preţurilor. Pe de altă parte, în contextul în care principalele ţări furnizoare de componente diverse pentru industria din ţara noastră sunt Germania (din care provine 20% din importul României) şi Italia (9% cotă de piaţă), există presiune şi pe acest palier. În Italia activitatea economică este redusă la minimum, existând posibilitatea ca pentru o perioadă chiar să fie închisă total, mai ales în Lombardia, epicentrul epidemiei de coronavirus, dar şi una dintre cele mai puternic industrializate regiuni ale ţării. Germania, la rândul ei, a redus la maximum livrările către terţi (exportul), încercând în primul rând să-şi acopere propriile nevoi.
La aceste probleme se adaugă termenele de livrare din ce în ce mai lungi, pe fondul dificultăţilor cu care se confruntă sectorul transporturilor. Aşadar, este destul de dificil să producem, dar se dovedeşte dificil să şi vindem, pentru că investiţiile în desfăşurare se derulează cu încetinitorul sau chiar au fost sistate, iar altele noi sunt puţin probabile, cel puţin pe termen scurt.
AGERPRES: Care sunt pericolele cu care se confruntă firmele care activează în domeniul productiv?
Costică Mustaţă: Putem vorbi despre un efect de domino. Astfel, orice întârziere în asigurarea materiilor prime, materialelor şi pieselor componente necesare va conduce la dereglarea procesului de fabricaţie. Odată dereglat, punerea pe linia de plutire va necesita o perioadă lungă de timp. Dacă firma nu produce, nu-şi va putea onora comenzile, ceea ce deschide calea pentru litigii comerciale cu partenerii de afaceri, dar şi pentru intrarea pe o curbă puternic descendentă a lichidităţilor companiei. În consecinţă, echipa de management va fi obligată să ia măsuri de reducere a cheltuielilor, inclusiv de concediere sau de trimitere a personalului în concediu fără plată. Aşadar, firma poate ajunge până la închiderea porţilor, forţa de muncă se pierde prin disipare, iar lanţul furnizor de materii prime şi servicii - producător - consumator este rupt.
AGRPRES: Ce măsuri ar trebui luate?
Costică Mustaţă: În primul rând, producătorii români ar trebui susţinuţi necondiţionat prin acordarea de credite de producţie. În actualul context economic şi social, cele două bănci cu capital de stat, EximBank şi CEC Bank, ar trebui stimulate să ofere agenţilor economici produse dedicate, în condiţii avantajoase (de exemplu, cu dobândă parţial sau total subvenţionată şi cu o perioadă de graţie de 3-5 luni).
În al doilea rând, cred că ministerele responsabile, în principal Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Finanţelor, ar trebui să elaboreze cât mai rapid normele de aplicare a ordonanţelor şi hotărârilor de guvern ce reglementează facilităţile acordate agenţilor economici în contextul crizei coronavirusului.
Revenind la cele menţionate anterior, este extrem de important să fie luate fără întârziere măsuri pentru ţinerea în viaţă a transportului internaţional, astfel încât activităţile de import, respectiv export să continue să se desfăşoare, chiar şi în condiţiile draconice impuse de statele europene în încercarea de a opri răspândirea COVID-19. Se impune un dialog inter-guvernamental consistent cu statele vecine, dar şi la nivelul Uniunii Europene pentru a găsi soluţii la această problemă dificilă, care are un impact major atât asupra activităţii economice, cât şi a vieţii de zi cu zi, în contextul în care România importă circa 70% din alimentele consumate. Sperăm ca deschiderea unor culoare de transport, anunţată de premier, să se realizeze rapid şi să funcţioneze.
AGERPRES: Continuarea producţiei pe stoc ar fi o soluţie pentru agenţii economici?
Costică Mustaţă: Depinde de domeniul în care activează companiile respective, de situaţia în care se aflau în momentul declanşării acestei crize, dar şi de contractele aflate în portofoliu. Dacă sunt îndeplinite câteva condiţii, da, poate fi o soluţie.
O primă condiţie ar fi ca firmele să dispună de rezerve suficiente de materii prime şi materiale şi să existe posibilităţi reale de reaprovizonare (furnizorii să livreze în continuare, transportatorii să poată utiliza anumite culoare, firmele să dispună de resurse financiare, inclusiv prin creditare obţinută cu uşurinţă şi în condiţii avantajoase pentru a face plăţi, conform contract), iar produsele realizate să fie dintre cele căutate pe piaţă, cu desfacere asigurată, chiar dacă în momentul producţiei nu au la bază un contract ferm de livrare.
O altă condiţie are în vedere posibilitatea de adaptare a fluxului de producţie astfel încât să fie respectate regulile impuse de autorităţi în ceea ce priveşte distanţa, precum şi posibilitatea furnizării de echipament de protecţie (mănuşi, măşti, combinezoane) lucrătorilor, astfel încât să se evite cu orice preţ infectarea acestora. Evident, cu cât fluxul de producţie are un grad mai ridicat de automatizare, cu atât este mai uşor de lucrat în această perioadă.
Nimeni nu ştie ce va fi mâine, dar dacă la acest moment în portofoliul firmei există contracte semnate, sau parteneriate cu firme beneficiare, dar în imposibilitate de finalizare din cauza crizei coronavirusului, o decizie bună poate fi continuarea producţiei, stocarea şi livrarea atunci când va fi posibil.
AGERPRES: Ce efecte are intrarea în şomaj tehnic asupra forţei de muncă?
Costică Mustaţă: În primul rând, un efect financiar, cel puţin la nivelul Capitalei. Potrivit reglementărilor în vigoare, cei aflaţi în şomaj tehnic primesc minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat plătit din fondul de salarii, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Luând exemplul Capitalei, unde salariul mediu este superior celui la nivel naţional, unde populaţia lucrează preponderent în servicii, sector în care se înregistrează cel mai mare salariu mediu brut din Capitală (7.433 lei, în luna decembrie 2019, potrivit celor mai recente date ale Direcţiei Regionale de Statistică Bucureşti), impactul financiar este unul important. La acesta se adaugă impactul psihologic. Dar situaţia cea mai grea nu este a acestei categorii de populaţie, ci a celor trimişi în şomaj, a celor care de pe o zi pe alta s-au trezit cu contractele de muncă închise. Vorbim îndeosebi de cei din HoReCa, dar şi de cei care lucrau în centre comerciale, cu excepţia celor din hipermarketuri. Totodată, credem că şomajul tehnic poate constitui un sprijin real acordat firmelor, în special din categoria IMM-urilor, de a păstra forţa de muncă, selecţionată cu dificultate, până la reluarea activităţii.
AGERPRES: Care ar fi după părerea dumneavoastră sectoarele economice care ar trebui stimulate pentru a putea prelua, în condiţiile date, forţa de muncă disponibilizată?
Costică Mustaţă: Într-o primă etapă, cred că sunt necesare măsuri urgente în industria hotelieră şi în cea uşoară, două sectoare afectate puternic de criza coronavirusului. De exemplu, utilizarea spaţiilor de cazare în scopuri adaptate situaţiei de urgenţă (pentru carantinarea celor veniţi din zonele roşii, pentru cazarea personalului medical, în vederea protejării acestora şi creşterii capacităţii lor de reacţie, dar şi a militarilor dislocaţi din alte regiuni), precum şi reprofilarea unor unităţi de producţie din industria uşoară pentru a produce măşti medicale, combinezoane şi alte echipamente de protecţie, produse de strictă necesitate în această perioadă, pot ajuta deopotrivă agentul economic, dar şi societatea, în ansamblul său.
De asemenea, acordarea de stimulente companiilor care produc cosmetice, în vederea deschiderii urgente a unor linii de producţie a biocidelor constituie o masură bună atât pe termen scurt, pentru că acoperă cererea internă uriaşă pentru astfel de produse, cât şi pe termen mediu, contribuind la reducerea dependenţei de import şi deschizând posibilitatea exportului de astfel de produse.
O altă măsură ar trebui să vizeze stimularea producătorilor de echipamente medicale, materiale şi consumabile pentru secţiile de terapie intensivă, dar şi a producătorilor de medicamente. În opinia mea, foarte importantă este tratarea Institutului Cantacuzino ca unitate de importanţă strategică. Totodată, cred că sunt necesare măsuri de stimulare în domeniul agriculturii (producţie agricolă, construcţie de facilităţi moderne pentru depozitarea recoltei de legume şi fructe, unităţi de prelucrare a produselor agro-alimentare, îmbunătăţirea sistemului de achiziţionare-desfacere a producţiei, etc) şi poate în acest fel să transformăm această criză într-o oportunitate de a avea pe piaţă cât mai multe legume, fructe, alte produse agricole indigene, contribuind la echilibrarea balanţei comerciale, cronic deficitară în ultimii ani.
Nu în ultimul rând, trebuie avută în vedere situaţia nesatisfăcătoare a infrastructurii (rutiere, căi ferate etc.). Majoritatea specialiştilor sunt de acord că actuala criză provocată de pandemia Covid-19 va fi urmată de o recesiune economică pe plan mondial. Este ştiut faptul că majoritatea ţărilor dezvoltate au folosit perioadele de criză economică pentru dezvoltarea infrastructurii. Germania beneficiază şi astăzi de o largă reţea de autostrăzi ale cărei baze s-au pus în timpul crizei economice dintre cele două războaie mondiale. Este o mândrie să fii membră a unui club select cum este Uniunea Europeană, dar să dureze mai mult transportul produselor realizate pentru export pe teritoriul ţării decât după trecerea frontierei, este o situaţie în care firmele româneşti sunt puse în inferioritate faţă de alţi parteneri din UE. Nu trebuie să repetăm greşeala din perioada 1990 - 2000 când au fost făcute disponibilizări masive de forţă de muncă, în special din domeniul minier, care în loc să fie utilizată pentru a îmbunătăţi infrastructura României, aceasta a primit salarii compensatorii şi sprijin financiar pentru o perioadă foarte lungă de timp.
AGERPRES: Ce semnale are Camera Bucureşteană de la IMM-uri privind situaţia lor financiară?
Costică Mustaţă: Momentan, majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii au o situaţie financiară stabilă, dar ea se poate deteriora vertiginos în viitorul apropiat, în special în HoReCa şi transporturi. Închiderea restaurantelor, hotelurilor, cluburilor deja a creat probleme financiare celor care le administrează. În domeniul transporturilor, pentru a ne face o imagine asupra efectului staţionării camioanelor de marfă (TIR) trebuie scos în evidenţă faptul că o şedere de 2-3 zile pe lună a unui camion în garaj conduce la intrarea acestuia pe pierdere, adică acel camion nu aduce firmei niciun profit în luna respectivă. În domeniul transporturilor, relaţia Italia este cea mai afectată, mulţi exportatori români, orientându-se acum către livrări pe calea ferată.
Producătorii români, pe moment, încă îşi desfăşoară activitatea, dar cu motoarele la ralanti. În acest context, este vital ca statul să aibă o reacţie rapidă; nu este de ajuns să anunţe măsuri de stimulare. Este imperios necesar să vină rapid cu norme de aplicare simple şi clare şi să se asigure că acestea pot fi puse în practică în condiţiile în care pe zi ce trece se înăspresc măsurile în vederea asigurării distanţării sociale.
AGERPRES: Este suficientă alocarea a 2% din PIB pentru a face faţă crizei actuale?
Costică Mustaţă: Este clar că nu, dar este un prim pas făcut de Guvernul României. Dacă privim la măsurile luate de state precum Franţa, Marea Britanie, Italia, Germania etc. suma alocată pentru sprijinul economiei este de 5-6 ori mai mare decât cea anunţată de Executivul de la Bucureşti. Probabil ca guvernul va reveni şi suma alocată va fi mai mare.
AGERPRES: Ce măsuri iau firmele ca să ajute statul şi cam în cât timp estimaţi că ne revenim?
Costică Mustaţă: Întreprinderile mici şi mijlocii, în special cele productive, nu şi-au încetat activitatea, unele produc pe stoc, altele îşi continuă activitatea pentru a-şi onora obligaţiile contractuale. Acest lucru înseamnă menţinerea în funcţiune a mecanismului de alimentare a bugetului statului, de asigurare a locurilor de muncă, degrevând statul de plata a maximum 75% din salariul mediu brut pe economie, în cazul în care personalul ar fi trimis în şomaj tehnic. Pe de altă parte, sunt firme care au pus la dispoziţie spaţii pentru carantină, altele fac donaţii substanţiale în natură sau în bani, altele livrează mese calde personalului medical.
În ceea ce priveşte perioada în care am putea să ne revenim, dacă ne uităm la China, ţară în care au fost luate măsuri draconice de izolare, care au fost şi respectate, am putea vorbi, în mod ideal, despre 3 luni. Dacă privim la situaţia Italiei, unde iniţial nu s-au luat cele mai stricte măsuri pentru stoparea răspândirii epidemiei, lucrurile se complică.
Cu speranţa că regulile vor fi respectate de cei mai mulţi dintre noi, aş estima că dacă COVID 19 va atinge un vârf în următoarele săptămâni, probabil în circa o lună şi jumătate - două, efectele medicale vor dispărea, însă în economie amprenta sa va rămâne până în toamnă. Atunci economia românească îşi va reveni într-o oarecare măsură şi se va echilibra. Totuşi, anumite sectoare precum turismul şi transporturile se vor resimţi mult timp de acum încolo.
Permiteţi-mi să subliniez că durata acestei crize depinde, în mare măsură, de fiecare dintre noi. Cu cât respectăm mai mult recomandările autorităţilor, cu cât avem mai multă grijă de noi şi de semenii noştri, cu atât mai repede ne vom reveni. Este momentul să renunţăm la mentalităţi de tipul "Mie nu mi se poate întâmpla nimic" sau, şi mai grav, "I-am păcălit şi de data asta". Nu aş trece la următoarea întrebare fără să mă refer la importanţa şi rolul "voluntariatului" în depăşirea situaţiei actuale. În contextul întreruperii cursurilor universitare, cred că atragerea studenţilor, în special medicinişti, dar şi a altora, precum şi a tinerilor care urmează cursuri ale şcolilor de pregătire a cadrelor sanitare poate să aducă un plus în această luptă contra-cronometru.
AGERPRES: Plafonarea preţurilor este o măsură bună? Care vor fi efectele?
Costică Mustaţă: Trebuie analizată de la caz la caz. După cum spuneam, preţurile la materii prime şi la materiale au crescut semnificativ, aşa că este firească în această perioadă o anumită creştere a preţurilor. La anumite servicii şi mărfuri generale, trebuie lăsată piaţa să se echilibreze, în baza cererii şi ofertei.
Dar de aici şi până la creşterea de sute de ori a preţurilor în cazul anumitor produse (cazul măştilor medicale şi dezinfectanţilor), e cale lungă. În acest context, cred că este binevenită luarea unor măsuri pentru combaterea creşterii nejustificate a preţurilor, mergând până la plafonarea acestora, la produsele de strictă necesitate, cu prevederea unor sancţiuni draconice în caz de nerespectare. Statul trebuie să urmărească îndeaproape respectarea regulilor impuse şi să ia măsuri drastice împotriva celor care încalcă legea. Asta, pe întreg lanţul de la producător până la distribuitor.
AGERPRES: Care este mesajul dumneavoastră adresat mediului de afaceri bucureştean cât şi în general comunităţii de business din România pentru perioada de criză?
Costică Mustaţă: Trăim o perioadă dificilă şi provocatoare. Viaţa noastră se schimbă în fiecare zi şi fiecare dintre noi facem eforturi mari pentru a ne adapta la o nouă provocare. Asigur antreprenorii bucureşteni că echipa noastră face tot ceea ce-i stă în putinţă pentru a veni în sprijinul comunităţii de afaceri. De exemplu, eliberăm în regim de urgenţă, în maximum trei zile de la data depunerii ultimului act necesar la dosar, certificate privind atestarea existenţei cazurilor de forţă majoră ca urmare a efectelor crizei coronavirusului şi eliberăm pe loc certificate de origine a mărfurilor. De asemenea, echipa noastră furnizează telefonic şi prin email asistenţă şi consultanţă companiilor membre şi nemembre care ne solicită sprijinul. Aş dori să clarific un alt aspect, şi anume acela legat de confuzia creată în rândul agenţilor economici privind eliberarea de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a Certificatului de situaţie de urgenţă, care nu ţine loc de certificat de forţă majoră. Avizarea existenţei situaţiei de forţă majoră, în conformitate cu Legea 335/2007, se face numai de către Camerele de Comerţ şi Industrie.
Închei într-o notă optimistă. Deşi greul abia acum începe, am convingerea că respectând regulile, respectându-ne pe noi şi pe cei din jur, reaşezându-ne priorităţile, gândind "outside the box" pentru a găsi noi modalităţi de a lucra împreună, dar la distanţă unii de ceilalţi, vom reuşi să depăşim această perioadă tumultoasă.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Dronă explodată la Constanța/ Corina Martin (RESTO Constanța): Nu au existat și nu există evacuări de turiști din hoteluri
Explozia dronei maritime în Portul Civil Constanța nu a determinat evacuări de turiști din hoteluri ci numai evacuări de câteva minute a turiștilor de pe plaje, susține președinta Patronatului RESTO Constanța, Corina Martin, vicepreședinte al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). 'Cu privire la situația
Pîslaru: Avem motive reale să fim optimiști că România va închide cu succes PNRR-ul
Pentru prima dată după mult timp, avem motive reale să fim optimiști că România va închide cu succes PNRR-ul chiar dacă mai este mult de lucru, susține ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Comitetul Economic și Financiar al Uniunii Europene a avizat favorabil, vineri, Cererea de Plată nr. 4 din Planul Național de R
Tanczos: Monitorizăm permanent evoluția situației epidemiologice generate de pesta porcină africană în regiune
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat vineri că monitorizează permanent evoluția situației epidemiologice generate de pesta porcină africană în regiune, în contextul confirmării primului focar la porcii domestici din Ungaria. 'Ieri și astăzi, am avut consultări cu președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și
Ministerul Mediului și șapte instituții din subordine au încheiat Pactul Național de Mediu cu cinci universități bucureștene
Pactul Național de Mediu, semnat vineri de Ministerul Mediului, sapte instituții de profil și cinci universități bucureștene, promovează educația pentru mediu, valorificarea cercetării științifice în procesul decizional guvernamental și formarea generațiilor de specialiști în acest domeniu. Instituțiile semnatare sunt: Ministerul Mediului, Apelor ș
Tanczos Barna a dispus verificări privind comercializarea, drept produse autohtone, a unor importuri de legume-fructe
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a dispus verificări, prin Corpul de control al ministrului, după apariția unor informații potrivit cărora produse horticole, respectiv legume și fructe, provenite din țări terțe ar fi fost comercializate pe piața românească drept produse autohtone. Potrivit unui comunicat al MADR, transmis vineri AGERP
Nazare: Toate reformele și investițiile din PNRR trebuie finalizate în 2026; ultima cerere de plată, transmisă până la 30 septembrie
Toate reformele și investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie finalizate în 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă până la 30 septembrie 2026, a subliniat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Următoarele etape sunt, însă, esențiale: toate reformele și investițiile din PNRR trebu
Menegazzo (PPC): Cred că trebuie să ne apucăm să discutăm despre o Uniune Energetică Europeană, fără să ne gândim la suveranitățile naționale
O cheie de succes în ceea ce privește energia este să ne apucăm cu toți să discutăm despre o Uniune Energetică Europeană, fără să ne gândim la suveranitățile naționale, a declarat Alessio Menegazzo, CEO și country manager PPC România. 'Dacă vorbim de raportul Draghi și raportul Letta, două chestii cu care eu sunt nu 100% de acord, 300% de
ANAF: Posibile întârzieri în accesarea serviciilor electronice după lucrări de mentenanță ale sistemelor informatice
Contribuabilii ar putea întâmpina întârzieri temporare în accesarea unor servicii electronice ale Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), după lucrările de mentenanță și optimizare a infrastructurii tehnice programate în perioada 5-8 iunie 2026, a anunțat vineri instituția.
Comisia Europeană a aprobat solicitarea Transgaz pentru a permite aprovizionarea diversificată cu gaze a Ucrainei
Comisia Europeană a aprobat, vineri, modificarea angajamentelor asumate în luna martie 2020 de Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A, în contextul unui caz antitrust, informează un comunicat de presă al executivului comunitar. În conformitate cu angajamentele inițiale, Transgaz a pus la dispoziția state
Eurostat: Economia europeană s-a contractat în primul trimestru, datele publicate anterior au fost revizuite
Economia zonei euro și cea a Uniunii Europene a înregistrat o scădere ușoară în primul trimestru al acestui an, comparativ cu ultimul trimestru din 2025, iar economia românească a stagnat, arată datele revizuite publicate vineri de Eurostat. Potrivit acestor date, Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat un decl
Cabat (CFA): Economia s-ar putea contracta cu 1%-1,5% în acest an, dacă evoluția din primul trimestru continuă
Economia României s-ar putea contracta cu 1%-1,5% în acest an, dacă evoluția din primul trimestru se va menține și în restul anului, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, analistul economic Dragoș Cabat, care consideră că reducerea inflației și a deficitului bugetar nu poate fi realizată fără o perioadă de contracție economică.
Cererea de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro, aviz favorabil în Comitetul Economic și Financiar al UE
Cererea de plată nr. 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde euro, a primit aviz favorabil din partea Comitetului Economic și Financiar al Uniunii Europene, iar România este aproape de încasarea integrală a fondurilor, a anunțat vineri Ministerul Finanțelor. 'Cererea de plată n
APCE: O zonă 'gri' creată de ANRE în legislație permite diminuarea prețului energiei cumpărate de furnizori de la prosumatori
Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE) susține că o zonă 'gri' creată în legislație de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) permite diminuarea prețului energiei cumpărate de furnizori de la prosumatorii români, potrivit unui comunicat al organizației.
Adrian Negrescu: România nu este în recesiune, dar se află într-o zonă de stagflație păguboasă
România nu se află în recesiune din punct de vedere tehnic, însă traversează o perioadă de stagflație, caracterizată de inflație ridicată, consum și producție în scădere, a afirmat vineri consultantul economic Adrian Negrescu. 'Datele anunțate astăzi de INS vin să confirme ceea ce anticipam, că economia s-a descurca
INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din acest an
Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2025, și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (1) anunțate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). INS a revizuit în sus față de estimarea anterioară datele privi







