Creşterea porcului în gospodăriile populaţiei nu va fi interzisă, însă fermierii vor trebui respecte nişte reguli minime de biosecuritate, a declarat, luni, pentru AGERPRES, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu.

"Obiectul nostru legat de ordinul pe care l-am pus în dezbatere publică este de găsi cea mai bună soluţie atât pentru fermieri, pentru gospodari, cât şi pentru cei care cresc porci în fermele comerciale pentru a reduce la minim toate cheltuielile cu privire la virusul pestei porcine africane, care ne-a costat până acum peste 100 de milioane de euro, toate aceste despăgubiri, fără să mai vorbim de pagubele colaterale pentru industrie. Deci, nu vom interzice creşterea porcului în gospodării, numai că fermierii care vor creşte porci în gospodărie vor avea nişte reguli de biosecuritate. Ei vor creşte porcii în gospodărie, vor sacrifica porcii pentru consum propriu în gospodărie, va fi tradiţie şi vom respecta tradiţiile", a spus Chioveanu.

El a precizat că limitarea creşterii unui număr de cinci porci în gospodării face parte din ordinul emis de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, înainte de a pleca de la minister, iar actualul ordin al ANSVSA vizează doar reguli de biosecuritate pentru toate tipurile de creştere.

"Am discutat două luni cu fermierii, cu cetăţenii, cu asociaţiile producătorilor de carne de porc, cu industria şi în momentul de faţă am găsit oportun să postăm un ordin, să ne asumăm ca toţi cei care vor creşte porci să respecte nişte reguli minime de biosecuritate, nimic mai mult. Am făcut o formă draft şi acum este un proiect. În acest ordin noi nu avem nicio o limită. Din contră, domnul Daea a făcut un ordin înainte de a pleca din minister, în luna noiembrie, cu o limită maximă de 5 porci crescuţi în gospodăriile ţărăneşti, iar acesta le punea fermierilor nişte condiţii mult mai dure", a adăugat şeful ANSVSA.

Potrivit sursei citate, ANSVSA este interesată doar de a se respecta normele de biosecuritate în toate exploataţiile de creştere a porcilor din România, nu de numărul acestora, pentru a putea ţine sub control răspândirea pestei porcine africane.

"Pe noi ca veterinari ne interesează mai puţin că au cinci porci, 100, 200 sau 500 de porci, pe noi ne interesează să fie într-o formă organizată, să dăm o autorizaţie, să identificăm acea exploataţie şi să declare porcii respectivi şi astfel ştim că fermierii care au cinci porci îi cresc şi îi consumă cu familia, iar în momentul în care vor să dezvolte o afacere, să aibă 200 sau 500 de porci nu mai pot să îi crească într-o formă neorganizată, trebuie să îşi facă un adăpost şi să respecte condiţii minime de biosecuritate. Trebuie să înţeleagă că sunt nişte reguli de respectat. Nu sunt alte obligaţii acum decât să respecte nişte reguli minime de biosecuritate şi de bunăstare pentru animalele respective.(...) Ordinul dat de fostul ministru Daea este în vigoare şi acum am venit cu aceste norme de biosecuritate pentru gospodăriile ţărăneşti şi ferme comerciale", a subliniat preşedintele ANSVSA.

El a explicat şi motivul pentru care a fost introdus un articol prin care se prevede interzicerea creşterii porcilor în exploataţii în aer liber, articol care a creat însă numeroase confuzii şi interpretări eronate.

"Noi avem o specificitate. Se cresc porci la stâne, la cantoane silvice, iar mistreţii cu virus PPA intră în contact cu aceşti porci şi astfel virusul se duce în sat. Noi am spus că într-o gospodărie nu este interzisă creşterea acestor porci ci mişcarea porcinelor vii indiferent de destinaţie. Adică ei nu mai au voie să plimbe porcii dintr-o parte în alta, pentru că duc virusul dintr-o parte în alta şi astfel noi plătim despăgubiri. În articolul 4 se spune că în gospodăria ţărănească este interzisă mişcarea porcilor vii indiferent de destinaţie şi activitatea de reproducţie, astfel încât fermierul să nu îşi mai aducă scroafe şi să ajungă la 300-400 de porci într-o curte. Noi am pus clar în ordin nişte definiţii: ce face exploataţia non-profesională, ce face ferma de tip A, ce face ferma comercială. De exemplu, numai în primele două luni din aceste an avem trei ferme comerciale, unde aproape 100.000 de porci au murit de pestă porcină africană. Sunt nişte pagube economice uriaşe care au fost aduse din sectorul gospodăresc, şi atunci se impune să facem nişte reguli, dar trebuie să informăm cetăţenii, să facem dezbateri. România este acum într-un blocaj economic din punct de vedere al cărnii de porc, nu avem voie să exportăm şi să facem schimb intracomunitar din cauza focarelor de pestă", a explicat Chioveanu.

Potrivit preşedintelui ANSVSA, ordinul va rămâne în dezbatere publică 30 de zile pe site-ul Autorităţii, "până când se va găsi soluţia cea mai bună atât pentru crescători, cât şi pentru fermieri", după care va urma o perioadă de informare a crescătorilor, însă implementarea efectivă a acestor măsuri va demara abia din 2021.

"Toată lumea trebuie să fie informată şi vom începe gradual să ducem informaţia aceasta către crescători, astfel încât ei să poată să ajungă de Crăciun să îşi taie porcii, iar din 2021, să începem să implementăm uşor nişte măsuri de biosecuritate şi legate de mişcarea porcului", a mai spus oficialul ANSVSA.

ANSVSA a pus în dezbatere publică, conform procedurii legale, un proiect de ordin prin care se stabilesc reguli minimale de bună practică în creşterea porcinelor, acestea fiind benefice pentru creşterea suinelor în sistem gospodăresc (nonprofesional), dar şi pentru dezvoltarea micilor ferme comerciale şi a celor industriale.

Propunerile au rolul de a identifica soluţiile optime care să permită crescătorilor de porci, atât din gospodăria populaţiei (sistemul de creştere nonprofesional), cât şi din fermele comerciale să continue creşterea suinelor şi să diminueze la minimum pagubele economice cauzate de răspândirea virusului pestei porcine africane pe teritoriul României. Până în acest moment, despăgubirile plătite proprietarilor de animale afectate din România se ridică la peste 100 de milioane de euro.

În urma consultărilor cu crescătorii, asociaţiile de fermieri şi asociaţiile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA şi MADR) în care se stabilesc anumite reguli generale de biosecuritate.

ANSVSA precizează că găsirea unor soluţii optime pentru proprietarii de porci este o prioritate a conducerii instituţiei, creşterea suinelor în gospodăria ţărănească (gospodăria populaţiei) nu va fi interzisă, iar oamenii vor avea în continuare posibilitatea de a desfăşura aceasta activitate tradiţională.

"Asigurăm toţi cetăţenii crescători de porci - gospodăria populaţiei, fermă de tip A, fermă comercială - că vor putea creşte porci în România, cu respectarea măsurilor de biosecuritate specifice formei de organizare", se arată într-un comunicat al Autorităţii.

Potrivit datelor ANSVSA din 25 februarie, România avea 532 de focare de pestă porcină africană confirmate în 241 de localităţi din 25 de judeţe, patru focare fiind în exploataţii comerciale şi trei în exploataţii de tip A. În 10 judeţe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreţi.

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost eliminaţi 578.429 de porci afectaţi de boală şi au fost diagnosticate 3.119 de cazuri la mistreţi. În total au fost stinse 2.498 de focare.

Până la acea dată au fost despăgubiţi 14.829 proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 403,64 milioane de lei.

Pentru pesta porcină africană nu există vaccin, iar singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate, astfel că ANSVSA solicită sprijinul cetăţenilor pentru respectarea unor măsuri.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de pestă porcină africană în Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia şi Ucraina.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social, menţionează ANSVSA. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)