Raport de control la Ministerul Energiei: Obiectivul urmărit prin PNI va fi realizat parţial, respectiv un grad de execuţie de 58,17%
Fondurile acumulate în contul Planului Naţional de Investiţii (PNI) nu vor fi utilizate în totalitate, iar obiectivul urmărit privind modernizarea sectorului energetic va fi realizat parţial, respectiv un grad de execuţie al PNI de 58,17% , conform raportului întocmit de Corpul de control al premierului în urma unei acţiuni la Ministerul Energiei (ME).
"Având în vedere faptul că nu mai există posibilitatea de a fi încheiate alte contracte cu beneficiarii investiţiilor prevăzute în PNI, la finalul perioadei de implementare a investiţiilor din PNI (anul 2020) nu vor fi utilizate toate fondurile acumulate în contul acestui plan, iar obiectivul urmărit, prevăzut în Aplicaţia României privind modernizarea sectorului energetic, va fi realizat parţial, respectiv un grad de execuţie al PNI de 58,17%", concluzionează documentul.
Acţiunea de control de la Ministerul Energiei (ME) a vizat perioada 1 ianuarie 2013 - 16 octombrie 2019 şi a avut ca obiectiv verificarea procedurii de implementare a Planului Naţional de Investiţii (PNI) de către Comisia pentru monitorizarea şi punerea în aplicare a PNI.
În urma actului de control s-a constatat că în PNI au fost prevăzute 29 de investiţii, din care două au fost finalizate, două sunt în curs de implementare şi 25 au fost anulate, fără posibilitatea de a mai fi încheiate alte contracte cu beneficiarii investiţiilor prevăzute în plan, iar anumite contracte de finanţare au fost parafate în anul 2016 cu două societăţi comerciale după o perioadă mai mare de doi ani de la aprobarea de către ministrul Energiei a cererilor de finanţare (în anul 2014), în principal din cauza inexistenţei în cadrul normativ, până la data de 30 septembrie 2015, a formei standardizate a contractului de finanţare.
Corpul de control al primului ministru a semnalat că PNI se află în curs de implementare, însă derularea acestui program este afectată de modificarea următorilor parametri: lipsa posibilităţilor de finanţare a unor proiecte propuse, pe fondul deteriorării situaţiei financiare a unora dintre beneficiarii PNI (unii beneficiari PNI au intrat în procedura de insolvenţă, în perioada 2012 - 2018); modificarea structurii pieţei de energie şi cota de piaţă din ce în ce mai mare revendicată de producătorii de energie din surse regenerabile, care a condus la renunţarea realizării unora dintre proiecte; dispariţia unor consumatori importanţi, în special din domeniul industriei chimice, ceea ce a determinat renunţarea la realizarea investiţiilor programate (de exemplu: proiecte de cogenerare); restructurarea şi reorganizarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, care a generat prioritizarea investiţiilor în derulare şi alocarea resurselor existente către cele mai profitabile proiecte.
Raportul menţionează că în cuprinsul HG nr. 1096/2013 (în vigoare la data de 16 ianuarie 2014) şi HG nr. 151/2015 privind modificarea şi completarea HG nr. 1096/2013 (în vigoare la data de 12 martie 2015), nu a fost prevăzut un contract-cadru de finanţare încheiat între minister şi beneficiari, fapt ce a generat încheierea, cu întârziere, a contractelor de finanţare cu beneficiarii.
De asemenea, documentul subliniază că majoritatea beneficiarilor, care nu au început investiţia, nu au solicitat finanţarea nerambursabilă în vederea încheierii unui contract cu ME, în termen de maxim doi ani de la data de începere a investiţiei prevăzută în PNI, şi au pierdut oportunitatea finanţării unor obiective importante de investiţii pentru sectorul de producere a energiei electrice.
Până la data de 29 octombrie 2019, ME a încheiat patru contracte de finanţare cu beneficiarii investiţiilor, în valoare totală de 824,219 milioane lei. Reprezentanţii ME nu au respectat termenul de maximum 90 de zile de la data depunerii cererilor de rambursare, cu privire la informarea beneficiarului în legătură cu sumele aprobate/neaprobate la plată, după cum a reieşit în urma controlului.
Totodată, conform sursei citate, în aplicarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 30/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu ROF al Comisiei PNI, membrii comisiei au stabilit că este necesară şi oportună angajarea de servicii specifice ale unor experţi specializaţi pe domenii de activitate, tehnic, financiar, precum şi de consultanţi, necesare în vederea monitorizării şi punerii în aplicare a investiţiilor din PNI, întrucât la nivelul ME nu exista capacitate administrativă şi personal cu expertiză care să desfăşoare o astfel de activitate.
Astfel, în perioada 16 noiembrie 2016 - 28 martie 2017, la nivelul ME au fost întreprinse demersuri în vederea estimării valorii achiziţiei (prin publicarea a două anunţuri de consultare a pieţei în SEAP), care nu au fost finalizate. Ulterior datei de 28 martie 2017 nu au mai fost întreprinse demersuri la nivelul ministerului pentru angajarea de consultanţi şi experţi specializaţi în anumite domenii de activitate, iar începând cu data de 9 octombrie 2017, respectiv cu data emiterii Ordinului ministrului Energiei nr. 908, au fost create condiţiile evaluării cererilor de rambursare depuse de beneficiarii finanţării nerambursabile din PNI, în condiţiile în care, la acea dată, erau deja depuse la ME cinci cereri, în valoare totală de 266,295 milioane lei, aferente unor contracte de finanţare încheiate în anul 2016 cu două societăţi comerciale.
Raportul mai menţionează că până la data de 29 octombrie 2019, din valoarea totală a contractelor încheiate de 824,219 milioane lei au fost realizate plăţi de către minister, în sumă totală de 320,719 milioane lei, reprezentând un procent de 38,91%, în condiţiile în care beneficiarii investiţiilor au solicitat plăţi în sumă totală de peste 371,788 milioane lei, reprezentând 45,11% din valoarea totală a contractelor încheiate, iar diferenţa de 131,711 milioane lei, reprezentând 15,98%, urmează a fi solicitată la rambursare în cursul anului 2020, potrivit contractelor de finanţare.
Raportul privind controlul efectuat la Ministerul Energiei a fost finalizat la data de 16 decembrie 2019 şi transmis către prim-ministru (spre informare), Secretariatul General al Guvernului (spre informare), Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (spre informare şi valorificare) şi Curtea de Conturi a României (spre informare).
Începând cu data de 4 noiembrie 2019, Corpul de control al primului-ministru (CCPM) a finalizat până la data de 28 februarie 2020 un număr de opt acţiuni de control şi documentare. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANOFM: Rata șomajului la nivel național a fost de 3,20% în septembrie, în scădere ușoară
Rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,20%, la sfârșitul lunii septembrie din 2026, cu 0,06 puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară, relevă datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Munca București (ANOFM). Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, numărul total de șomeri la fin
FSCE2026/Elisei: Ce ne dorim în viitoarele programe de finanțare este să direcționăm majoritatea sprijinului către infrastructură
Infrastructura ar trebui să devină o prioritate și ce ne dorim în viitoarele programe de finanțare este să mutăm puțin accentul de pe finanțarea surselor de energie regenerabile și să direcționăm majoritatea sprijinului către infrastructură, a declarat, joi, Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei. 'Cred că au fos
CCIB: Afacerile celor 7.465 companii din Topul Firmelor București au fost de 144 miliarde de euro, în 2025
Cifra de afaceri generată de cele 7.465 companii din Topul Firmelor din București a fost de 144 miliarde de euro, în timp ce profitul din exploatare s-a ridicat la 13 miliarde de euro, fiind generate, totodată, 592.000 locuri de muncă, se menționează într-un comunicat de presă al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), transmis joi
Facturile la gaze naturale ar putea crește semnificativ după eliminarea plafonării prețurilor (analiză)
Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale ar putea duce la creșteri procentuale de trei cifre ale facturilor finale pentru populație, începând cu 1 aprilie, în condițiile în care cotațiile gazelor pe piețele europene sunt din nou pe un trend ascendent, potrivit unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul
Cinci confederații sindicale solicită întâlniri cu premierul, cu președintele PSD și cu miniștrii social-democrați
Cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au solicitat întâlniri de lucru cu premierul Luca Niculescu, cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, și cu miniștrii social-democrați, pentru identificarea unor soluții la principalele probleme economice și sociale care afectează salariații și populația României, potrivit unui comunicat al Blocului
BNS: Politicienii ignoră criza energetică, pe care acum vor să o subvenționeze din bani publici
Politicienii ignoră criza energetică, iar acum vor să o subvenționeze din bani publici, în loc să explice de ce România continuă să aibă prețuri ridicate la energie, să deblocheze investițiile în producție și stocare și să investigheze modul în care se formează prețurile pe piață, avertizează Blocul Național Sindical (BNS), într-un comunicat de
Amânarea rectificării bugetare ar putea costa economia între 10 și 15 milioane de lei pe zi (analiză)
Amânarea rectificării bugetare ar putea genera costuri pentru economie cuprinse între 10 și 15 milioane de lei pe zi, respectiv 300-450 de milioane de lei lunar, pe fondul întârzierii plăților statului către companii și al cheltuielilor suplimentare cu dobânzile și penalitățile, potrivit unei analize realizate de Frames. 'Mini
Chisăliță, la reuniunea Alianței Nucleare: România susține recunoașterea rolului energiei nucleare în viitorul cadru energetic european
România susține recunoașterea rolului energiei nucleare în viitorul cadru energetic european și este nevoie de reguli predictibile și de acces efectiv la finanțare pentru investițiile care asigură energie curată, disponibilă permanent și la costuri competitive pentru populație și industrie, a afirmat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, în marja reuniunii
FNGCIMM: Rata de default a creditelor garantate pentru agricultură este de 2,4%, iar în sectorul alimentar ajunge la 3,5%
Rata de default a creditelor garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) este de 2,4% din punct de vedere valoric și de 1,6% din punct de vedere numeric în sectorul agricol, în timp ce în sectorul alimentar aceasta ajunge la aproximativ 3,5%, a declarat joi Dan Stoian, director executiv al F
Juriul programului Bursele ANIS 2026 a ales 35 de proiecte pentru etapa finală de evaluare
Toate cele opt centre universitare care au participat la ediția 2026 a programului Bursele ANIS sunt reprezentate în etapa finală a competiției, iar cele 35 de proiecte finaliste provin din Timișoara, Iași, București, Cluj-Napoca, Brașov, Craiova, Galați și Sibiu, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, tr
Vânzarea bunurilor personale pe platformele digitale poate genera obligații fiscale, în anumite condiții (analiză)
Vânzarea ocazională a bunurilor personale este, în principiu, neimpozabilă, însă comercializarea acestora cu regularitate și continuitate, în scopul obținerii de venituri, poate genera obligații privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale, potrivit unei analize realizate de consultanții EY România. 'Din perspectivă fis
Kerekes (APIA): Portalul unic destinat fermierilor se află în etapa de început; obiectivul nostru este ca acesta să devină funcțional în 2028
Portalul unic destinat fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură, gestionat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, va permite dezvoltarea unor funcționalități prin care aceștia vor putea transmite electronic documentele justificative aferente cererilor de plată, vor fi informați asupra termenelor aplicabile și vor urmări stadiul cererilor și
TAROM a primit titlul de Furnizor al Casei Regale a României pentru servicii de transport aerian
Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM a primit titlul de Furnizor al Casei Regale a României pentru servicii de transport aerian, certificatul fiind înmânat de Principesa Elena, în numele Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, potrivit unui comunicat al companiei. 'Inaugurăm un partener
Prețul unui apartament în România a crescut, în medie, cu aproape 5%, în 2026 (analiză)
Un apartament costă, în medie, în România 114.900 de euro, cu aproape 5% mai mult decât în urmă cu un an, iar pentru o casă este nevoie de un buget mediu de 170.000 de euro, reiese dintr-o analiză publicată, joi, de o platformă imobiliară. Potrivit datelor centralizate de Imobiliare.ro, în ceea ce privește apartamentele, deș
FSCE 2026/Suciu (DEER): Siguranța în alimentarea cu energie nu așteaptă următorul buget;avem nevoie astăzi,poate chiar ieri, de soluții
Siguranța în alimentarea cu energie nu așteaptă următorul buget ci este nevoie de soluții astăzi, poate chiar ieri, deoarece fără ele nu se poate vorbi despre energie electrică nici ieftină, nici scumpă, a declarat joi, la deschiderea Forumului Național de Securitate Cibernetică în Energie, directorul general al Distribuție Energie Electrică România, Mihael