Fondurile acumulate în contul Planului Naţional de Investiţii (PNI) nu vor fi utilizate în totalitate, iar obiectivul urmărit privind modernizarea sectorului energetic va fi realizat parţial, respectiv un grad de execuţie al PNI de 58,17% , conform raportului întocmit de Corpul de control al premierului în urma unei acţiuni la Ministerul Energiei (ME).

"Având în vedere faptul că nu mai există posibilitatea de a fi încheiate alte contracte cu beneficiarii investiţiilor prevăzute în PNI, la finalul perioadei de implementare a investiţiilor din PNI (anul 2020) nu vor fi utilizate toate fondurile acumulate în contul acestui plan, iar obiectivul urmărit, prevăzut în Aplicaţia României privind modernizarea sectorului energetic, va fi realizat parţial, respectiv un grad de execuţie al PNI de 58,17%", concluzionează documentul.

Acţiunea de control de la Ministerul Energiei (ME) a vizat perioada 1 ianuarie 2013 - 16 octombrie 2019 şi a avut ca obiectiv verificarea procedurii de implementare a Planului Naţional de Investiţii (PNI) de către Comisia pentru monitorizarea şi punerea în aplicare a PNI.

În urma actului de control s-a constatat că în PNI au fost prevăzute 29 de investiţii, din care două au fost finalizate, două sunt în curs de implementare şi 25 au fost anulate, fără posibilitatea de a mai fi încheiate alte contracte cu beneficiarii investiţiilor prevăzute în plan, iar anumite contracte de finanţare au fost parafate în anul 2016 cu două societăţi comerciale după o perioadă mai mare de doi ani de la aprobarea de către ministrul Energiei a cererilor de finanţare (în anul 2014), în principal din cauza inexistenţei în cadrul normativ, până la data de 30 septembrie 2015, a formei standardizate a contractului de finanţare.

Corpul de control al primului ministru a semnalat că PNI se află în curs de implementare, însă derularea acestui program este afectată de modificarea următorilor parametri: lipsa posibilităţilor de finanţare a unor proiecte propuse, pe fondul deteriorării situaţiei financiare a unora dintre beneficiarii PNI (unii beneficiari PNI au intrat în procedura de insolvenţă, în perioada 2012 - 2018); modificarea structurii pieţei de energie şi cota de piaţă din ce în ce mai mare revendicată de producătorii de energie din surse regenerabile, care a condus la renunţarea realizării unora dintre proiecte; dispariţia unor consumatori importanţi, în special din domeniul industriei chimice, ceea ce a determinat renunţarea la realizarea investiţiilor programate (de exemplu: proiecte de cogenerare); restructurarea şi reorganizarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, care a generat prioritizarea investiţiilor în derulare şi alocarea resurselor existente către cele mai profitabile proiecte.

Raportul menţionează că în cuprinsul HG nr. 1096/2013 (în vigoare la data de 16 ianuarie 2014) şi HG nr. 151/2015 privind modificarea şi completarea HG nr. 1096/2013 (în vigoare la data de 12 martie 2015), nu a fost prevăzut un contract-cadru de finanţare încheiat între minister şi beneficiari, fapt ce a generat încheierea, cu întârziere, a contractelor de finanţare cu beneficiarii.

De asemenea, documentul subliniază că majoritatea beneficiarilor, care nu au început investiţia, nu au solicitat finanţarea nerambursabilă în vederea încheierii unui contract cu ME, în termen de maxim doi ani de la data de începere a investiţiei prevăzută în PNI, şi au pierdut oportunitatea finanţării unor obiective importante de investiţii pentru sectorul de producere a energiei electrice.

Până la data de 29 octombrie 2019, ME a încheiat patru contracte de finanţare cu beneficiarii investiţiilor, în valoare totală de 824,219 milioane lei. Reprezentanţii ME nu au respectat termenul de maximum 90 de zile de la data depunerii cererilor de rambursare, cu privire la informarea beneficiarului în legătură cu sumele aprobate/neaprobate la plată, după cum a reieşit în urma controlului.

Totodată, conform sursei citate, în aplicarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 30/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu ROF al Comisiei PNI, membrii comisiei au stabilit că este necesară şi oportună angajarea de servicii specifice ale unor experţi specializaţi pe domenii de activitate, tehnic, financiar, precum şi de consultanţi, necesare în vederea monitorizării şi punerii în aplicare a investiţiilor din PNI, întrucât la nivelul ME nu exista capacitate administrativă şi personal cu expertiză care să desfăşoare o astfel de activitate.

Astfel, în perioada 16 noiembrie 2016 - 28 martie 2017, la nivelul ME au fost întreprinse demersuri în vederea estimării valorii achiziţiei (prin publicarea a două anunţuri de consultare a pieţei în SEAP), care nu au fost finalizate. Ulterior datei de 28 martie 2017 nu au mai fost întreprinse demersuri la nivelul ministerului pentru angajarea de consultanţi şi experţi specializaţi în anumite domenii de activitate, iar începând cu data de 9 octombrie 2017, respectiv cu data emiterii Ordinului ministrului Energiei nr. 908, au fost create condiţiile evaluării cererilor de rambursare depuse de beneficiarii finanţării nerambursabile din PNI, în condiţiile în care, la acea dată, erau deja depuse la ME cinci cereri, în valoare totală de 266,295 milioane lei, aferente unor contracte de finanţare încheiate în anul 2016 cu două societăţi comerciale.

Raportul mai menţionează că până la data de 29 octombrie 2019, din valoarea totală a contractelor încheiate de 824,219 milioane lei au fost realizate plăţi de către minister, în sumă totală de 320,719 milioane lei, reprezentând un procent de 38,91%, în condiţiile în care beneficiarii investiţiilor au solicitat plăţi în sumă totală de peste 371,788 milioane lei, reprezentând 45,11% din valoarea totală a contractelor încheiate, iar diferenţa de 131,711 milioane lei, reprezentând 15,98%, urmează a fi solicitată la rambursare în cursul anului 2020, potrivit contractelor de finanţare.

Raportul privind controlul efectuat la Ministerul Energiei a fost finalizat la data de 16 decembrie 2019 şi transmis către prim-ministru (spre informare), Secretariatul General al Guvernului (spre informare), Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (spre informare şi valorificare) şi Curtea de Conturi a României (spre informare).

Începând cu data de 4 noiembrie 2019, Corpul de control al primului-ministru (CCPM) a finalizat până la data de 28 februarie 2020 un număr de opt acţiuni de control şi documentare. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)