Închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune până în 2030 a fost una dintre solicitările transmise de activiştii de mediu autorităţilor în cadrul discuţiilor despre prevederile incluse în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC).

"Reprezentanţii Declic împreună cu cei ai Bankwatch România au prezentat ministrului Energiei şi ministrului Mediului măsurile pe care credem noi că ar trebui să le incudă în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, un plan care este făcut pentru următorii 10 ani, până în 2030. Noi cerem în primul rând închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune până în 2030. Considerăm că este foarte importantă această măsură în contextul schimbărilor climatice şi de asemenea vrem ca România să investească mai mult în energie regenerabilă, să-şi impună o ţintă mai ambiţioasă în privinţa acestui gen de energie şi să respecte ţinta recomandată de Comisia Europeană, de 34%", a declarat, joi, pentru AGERPRES, reprezentanta Declic, Cătălina Hopârteanu, la finalul discuţiilor.

Aceasta s-a declarat dezamăgită de răspunsurile primite din partea ministrului Economiei.

"Din punctul meu de vedere, declaraţia domnului ministru potrivit căreia cărbunele va fi înlocuit şi că în zonele rurale se va folosi foarte mult energie pe bază de gaz, nu sunt cele pe care noi le doream, şi nu sunt în niciun caz în susţinerea unor soluţii pentru schimbările climatice, noi ne dorim o eficienţă energetică mai mare prin energie regenerabilă, nicidecum prin înlocuirea cărbunelui cu gazele naturale, aşa cum ne-a zis domnul ministru că intenţionează să se întâmple. I-am spus că ne nemulţumeşte acest răspuns. Unul dintre argumentele reprezentanţilor ministerelor a fost că nu sunt bani, însă este public faptul că România este a treia ţară care ar putea să beneficieze de subvenţii în domeniul investiţiilor în energiile regenerabile, după Germania şi Polonia, aşadar nu vedem de ce România nu accesează aceşti bani şi nu face un plan ambiţios pentru a putea să acceseze aceste fonduri de la Uniunea Europeană", a afirmat Cătălina Hopârteanu.

Reprezentantul Bankwatch România, Alexandru Mustaţă, susţine că PNIESC nu este un plan foarte ambiţios în ceea ce priveşte protecţia mediului şi că cei doi miniştri nu au răspuns concret observaţiilor transmise de organizaţiile de mediu la discuţiile de joi.

"Cumva, avem senzaţia că Ministerul Economiei recunoaşte că acest plan nu este foarte ambiţios, în special datorită faptului că nu au propus o retragere a unităţilor pe cărbune din România, în ciuda faptului că acestea nu mai sunt eficiente nici măcar din punct de vedere economic. Adică lăsând la o parte faptul că nu respectă decât unele termocentrale normele de mediu, deci nu toate, şi având în vedere că aceste norme de mediu devin din ce în ce mai stricte, chiar din 2021, pe lângă aceste probleme, ele se confruntă şi cu faptul că nu mai sunt rentabile economic, deoarece sunt multe alternative de producere a electricităţii în România, şi energia pe cărbune este foarte scumpă, în principal din cauza costurilor cu poluarea, care au crescut foarte mult în ultimii ani. Şi le-am transmis ministrului Economiei şi ministrului Mediului că este greu de imaginat că în 2030 să fie 2 gigawaţi pe putere instalată pe cărbune, aşa cum scrie în versiunea Planului. N-am primit un răspuns concret, au spus doar că va fi o revizuire a Planului în 2023 şi poate atunci vor avea ţinte mai ambiţioase", a spus pentru AGERPRES reprezentantul Bankwatch România.

Delegaţii celor două organizaţii au solicitat ministrului Economiei să includă următoarele măsuri în PNIESC: mai multă energie regenerabilă în condiţiile în care România trebuie să ajungă la 34%, ţinta recomandată de UE; renunţarea la cărbune până în 2030 întrucât energia din cărbune este extrem de poluantă şi dependentă de subvenţii de la stat; tranziţie justă pentru lucrătorii afectaţi şi comunităţile lor: măsuri clare care să permită diversificarea economiei şi accesarea de fonduri europene de către regiunile miniere; eficienţă energetică mai mare, gaze naturale mai puţine; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin decuplarea creşterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră trebuie accelerată; corelarea şi publicarea datelor statistice pentru politici publice de combatere a sărăciei energetice.

Peste 3.900 de membri ai Declic au solicitat Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri implementarea acestor măsuri în PNIESC, potrivit organizaţiei. AGERPRES/(AS - autor: George Coman, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)