Marceş Boloş: Politica MFE este nu să cheltuie bani europeni, ci să investească banii europeni
România susţine, în procesul de negociere a bugetului Uniunii Europene cu Consiliul European, menţinerea fondurilor atribuite politicii de coeziune în viitoarea perioadă de programare (2021-2027), iar politica Ministerului Fondurilor Europene (MFE) este nu să cheltuie bani europeni, ci să investească banii europeni, susţine ministrul de resort Marcel Boloş.
"În contextul negocierilor purtate de România cu Consiliul European în privinţa bugetului Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare (2021-2027), ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, reiterează importanţa ca valoarea fondurilor atribuite politicii de coeziune să nu fie diminuată", precizează MFE într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.
Suplimentar, pentru ţara noastră sunt prioritare şi trebuie preluate în procesul de negociere cinci teme cu impact, respectiv majorarea flexibilităţii între fonduri, reducerea alocărilor pentru cercetare din Fondul European de Dezvoltare Regională, continuarea aplicării regulii "N+3" şi în perioada de programare 2021-2027, menţinerea posibilităţii de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual şi creşterea procentului de prefinanţare oferit de Uniunea Europeană.
Astfel, România vrea majorarea flexibilităţii între fonduri de la 5% la 15%, bani ce vor putea fi transferaţi de la Programul Operaţional Capital Uman, finanţat din Fondul Social European+ (FSE+), către programele finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC). În acest context, România va avea la dispoziţie o sumă mai mare pentru a finanţa proiectele de infrastructură, în condiţiile în care alocarea propusă de Comisia Europeană pentru 2021-2027 este de 4,8 miliarde de euro, sumă mai mică decât în actualul ciclu 2014-2020.
Potrivit MFE, măsura de reducere a alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională va asigura de asemenea noi fonduri necesare finanţării proiectelor mari de infrastructură necesare României, în contextul în care statele europene net contributoare consideră prioritare în exerciţiul financiar 2021-2027 problemele de mediu şi de dezvoltare a noilor tehnologii.
Una dintre temele prioritare este continuarea aplicării regulii "N+3" şi în perioada de programare 2021-2027, aşa cum se întâmplă în prezent. "Măsura se traduce prin faptul că România va avea la dispoziţie, după terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum în pregătire, încă trei ani în plus pentru implementarea proiectelor mari şi, implicit pentru atragerea banilor alocaţi.
Concret, aplicarea regulii "N+3" va însemna că ultimul an pentru implementarea proiectelor finanţate din bani europeni în următorul ciclu financiar va fi 2030 în loc de 2027", arată MFE în comunicat.
Totodată, menţinerea posibilităţii de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual (2021-2027) va permite finanţarea şi continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de programare (2014-2020).
României i se permite astfel finalizarea unor proiecte mari precum autostrăzile, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum, spun reprezentanţii MFE.
Nu în ultimul rând, România va negocia creşterea procentului de prefinanţare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispoziţia României sume mai consistente necesare începerii proiectelor. În acest mod, va fi redusă presiunea asupra bugetului naţional.
Oficialul MFE consideră că, în ciuda contextului politic provocator, se au în vedere două direcţii principale în această perioadă de negocieri şi de pregătire a următorilor şapte ani.
"În primul rând luăm măsuri de eficientizare a absorbţiei din actualul ciclu financiar, încercând să salvăm şi să îmbunătăţim ce am învăţat din greşelile trecutului. În al doilea rând, construim un plan coerent pentru următorii şapte ani la nivel legislativ prin măsurile deja cunoscute şi propuse, precum şi la nivel financiar prin negocierile purtate cu Comisia Europeană", precizează Boloş.
La nivelul arhitecturii instituţionale se are în vedere descentralizarea şi renunţarea la birocraţia excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez şi al altor state europene.
Reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene au în vedere şi eficientizarea programelor operaţionale prin construirea în premieră a unui program operaţional dedicat sănătăţii, cu o alocare de aproximativ 4 miliarde de euro din care circa 1 miliard sunt destinaţi spitalelor regionale, respectiv un program operaţional dedicat incluziunii sociale, răspunzând astfel nevoilor reale ale cetăţenilor.
"Politica Ministerului Fondurilor Europene este nu să cheltuie bani europeni, ci să investească banii europeni!", a concluzionat ministrul Marcel Boloş.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANOFM: Rata șomajului la nivel național a fost de 3,20% în septembrie, în scădere ușoară
Rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,20%, la sfârșitul lunii septembrie din 2026, cu 0,06 puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară, relevă datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Munca București (ANOFM). Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, numărul total de șomeri la fin
FSCE2026/Elisei: Ce ne dorim în viitoarele programe de finanțare este să direcționăm majoritatea sprijinului către infrastructură
Infrastructura ar trebui să devină o prioritate și ce ne dorim în viitoarele programe de finanțare este să mutăm puțin accentul de pe finanțarea surselor de energie regenerabile și să direcționăm majoritatea sprijinului către infrastructură, a declarat, joi, Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei. 'Cred că au fos
CCIB: Afacerile celor 7.465 companii din Topul Firmelor București au fost de 144 miliarde de euro, în 2025
Cifra de afaceri generată de cele 7.465 companii din Topul Firmelor din București a fost de 144 miliarde de euro, în timp ce profitul din exploatare s-a ridicat la 13 miliarde de euro, fiind generate, totodată, 592.000 locuri de muncă, se menționează într-un comunicat de presă al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), transmis joi
Facturile la gaze naturale ar putea crește semnificativ după eliminarea plafonării prețurilor (analiză)
Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale ar putea duce la creșteri procentuale de trei cifre ale facturilor finale pentru populație, începând cu 1 aprilie, în condițiile în care cotațiile gazelor pe piețele europene sunt din nou pe un trend ascendent, potrivit unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul
Cinci confederații sindicale solicită întâlniri cu premierul, cu președintele PSD și cu miniștrii social-democrați
Cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au solicitat întâlniri de lucru cu premierul Luca Niculescu, cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, și cu miniștrii social-democrați, pentru identificarea unor soluții la principalele probleme economice și sociale care afectează salariații și populația României, potrivit unui comunicat al Blocului
BNS: Politicienii ignoră criza energetică, pe care acum vor să o subvenționeze din bani publici
Politicienii ignoră criza energetică, iar acum vor să o subvenționeze din bani publici, în loc să explice de ce România continuă să aibă prețuri ridicate la energie, să deblocheze investițiile în producție și stocare și să investigheze modul în care se formează prețurile pe piață, avertizează Blocul Național Sindical (BNS), într-un comunicat de
Amânarea rectificării bugetare ar putea costa economia între 10 și 15 milioane de lei pe zi (analiză)
Amânarea rectificării bugetare ar putea genera costuri pentru economie cuprinse între 10 și 15 milioane de lei pe zi, respectiv 300-450 de milioane de lei lunar, pe fondul întârzierii plăților statului către companii și al cheltuielilor suplimentare cu dobânzile și penalitățile, potrivit unei analize realizate de Frames. 'Mini
Chisăliță, la reuniunea Alianței Nucleare: România susține recunoașterea rolului energiei nucleare în viitorul cadru energetic european
România susține recunoașterea rolului energiei nucleare în viitorul cadru energetic european și este nevoie de reguli predictibile și de acces efectiv la finanțare pentru investițiile care asigură energie curată, disponibilă permanent și la costuri competitive pentru populație și industrie, a afirmat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, în marja reuniunii
FNGCIMM: Rata de default a creditelor garantate pentru agricultură este de 2,4%, iar în sectorul alimentar ajunge la 3,5%
Rata de default a creditelor garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) este de 2,4% din punct de vedere valoric și de 1,6% din punct de vedere numeric în sectorul agricol, în timp ce în sectorul alimentar aceasta ajunge la aproximativ 3,5%, a declarat joi Dan Stoian, director executiv al F
Juriul programului Bursele ANIS 2026 a ales 35 de proiecte pentru etapa finală de evaluare
Toate cele opt centre universitare care au participat la ediția 2026 a programului Bursele ANIS sunt reprezentate în etapa finală a competiției, iar cele 35 de proiecte finaliste provin din Timișoara, Iași, București, Cluj-Napoca, Brașov, Craiova, Galați și Sibiu, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, tr
Vânzarea bunurilor personale pe platformele digitale poate genera obligații fiscale, în anumite condiții (analiză)
Vânzarea ocazională a bunurilor personale este, în principiu, neimpozabilă, însă comercializarea acestora cu regularitate și continuitate, în scopul obținerii de venituri, poate genera obligații privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale, potrivit unei analize realizate de consultanții EY România. 'Din perspectivă fis
Kerekes (APIA): Portalul unic destinat fermierilor se află în etapa de început; obiectivul nostru este ca acesta să devină funcțional în 2028
Portalul unic destinat fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură, gestionat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, va permite dezvoltarea unor funcționalități prin care aceștia vor putea transmite electronic documentele justificative aferente cererilor de plată, vor fi informați asupra termenelor aplicabile și vor urmări stadiul cererilor și
TAROM a primit titlul de Furnizor al Casei Regale a României pentru servicii de transport aerian
Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM a primit titlul de Furnizor al Casei Regale a României pentru servicii de transport aerian, certificatul fiind înmânat de Principesa Elena, în numele Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, potrivit unui comunicat al companiei. 'Inaugurăm un partener
Prețul unui apartament în România a crescut, în medie, cu aproape 5%, în 2026 (analiză)
Un apartament costă, în medie, în România 114.900 de euro, cu aproape 5% mai mult decât în urmă cu un an, iar pentru o casă este nevoie de un buget mediu de 170.000 de euro, reiese dintr-o analiză publicată, joi, de o platformă imobiliară. Potrivit datelor centralizate de Imobiliare.ro, în ceea ce privește apartamentele, deș
FSCE 2026/Suciu (DEER): Siguranța în alimentarea cu energie nu așteaptă următorul buget;avem nevoie astăzi,poate chiar ieri, de soluții
Siguranța în alimentarea cu energie nu așteaptă următorul buget ci este nevoie de soluții astăzi, poate chiar ieri, deoarece fără ele nu se poate vorbi despre energie electrică nici ieftină, nici scumpă, a declarat joi, la deschiderea Forumului Național de Securitate Cibernetică în Energie, directorul general al Distribuție Energie Electrică România, Mihael