Dăianu: Esenţial pentru România este să folosească cât mai bine resursele pe care le va obţine, oricare ar fi compromisul pe bugetul UE
Esenţial pentru România este să folosească cât mai bine resursele pe care le va obţine, oricare ar fi compromisul la care se vă ajunge privind bugetul UE, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
"Oricare ar fi compromisul la care se va ajunge privind bugetul UE (ce, în oricare dintre variantele pe masă acum, este mult sub o masă critică de bunuri colective), esenţial pentru România este să folosească cât mai bine resursele pe care le va obţine. Dacă nu vom reuşi un pas mare înainte din acest punct de vedere, va fi vina noastră în principal şi vom da apă la moară celor care afirmă că resursele ce ne sunt puse la dispoziţie (cel puţin pe hârtie) sunt suficiente, chiar peste nevoile României. Avem nevoie de instituţii mai puternice (eficiente), de un buget naţional cât mai robust (ceea ce implică venituri fiscale considerabil superioare, ce, între altele, să ajute să decarbonizăm cât mai mult economia), controlul dezechilibrelor, politici publice (inclusiv industriale) deştepte", declară Daniel Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal afirmă că există un impas mare privind bugetul UE pentru exerciţiul 2021-2027, iar a-l pune numai pe seama Brexit-ului este, în largă măsură, o pistă înşelătoare.
"Am făcut parte din Grupul Monti, care, cu mandat din partea Parlamentului European, a Consiliului şi Comisiei, a prezentat un raport în 2017 privind reforma finanţării bugetului UE. Din Grup au făcut parte, între alţii, fostul premier al Italiei, Mario Monti, Kristalina Georgieva (atunci comisar european, acum director general al FMI), Frans Timmermans, Alain Lamassoure, Guy Verhofstadt. Între constatări ale Raportului sunt: resursele bugetului UE, de decenii în jur de 1% PNB (Produsul National Brut)-ul agregat al UE, sunt mult inferioare nevoilor Uniunii, mai ales în lumina noilor ameninţări şi provocări (de securitate, schimbare de climă etc), concurenţei economice globale în domenii ce implică intens inteligenţa artificială, digitalizare, robotizare; este regretabil că în timp s-a accentuat o logică de împărţire a Bugetului de tip tranzacţional (quid pro quo), ce a perpetuat mecanismul rabaturilor (cu debut la intrarea UK în UE); în bugetul UE nu îşi găsesc reflectare adecvată principiile de solidaritate şi adeziune la ceea ce numim 'bunuri colective'; este necesar că bugetul UE să aibă mai multe resurse proprii. Împotriva spiritului ce a ghidat apariţia sa, de departe prevalează în prezent contribuţii naţionale, ceea ce a favorizat optica îngustă de judecare a utilităţii bugetului comun", spune Daniel Dăianu.
El declară că între propunerile Grupului Monti ca posibile resurse proprii sunt taxa anti-carbon, de mare actualitate în zilele noastre, şi o taxă asupra tranzacţiilor financiare.
Potrivit preşedintelui CF, în şedinţe ale Grupului au fost discutate efecte directe şi indirecte ale utilizării fondurilor structurale şi de coeziune. Concluzia a fost că percepţia potrivit căreia economiile mai puţin dezvoltate ar fi strict beneficiare este contestabilă iar fondurile structurale şi de coeziune trebuie comparate cu avantajele pe care le au companii din vechi state membre ce fac afaceri în estul UE şi care sunt în strânsă legătură cu resursele respective, mulţi bani se întorc în economii dezvoltate sub diverse forme.
"Aş adaugă eu, inclusiv prin 'optimizare fiscală' (profit shifting) şi rente din poziţii dominante pe pieţe. Adică, una peste alta, a susţine că Estul numai primeşte este o teză incorectă", menţionează Daniel Dăianu.
El spune că UE este un club al statelor democratice, dar care nu are omogenitate ca dezvoltare şi convergenţi, în pofida progresului economic incontestabil al Estului în ultimele decenii. Totodată, interese specifice/naţionale nu dispar iar instituţiile europene pot avea decizii suboptime, sau greşite. Spre exemplu, României i s-a refuzat pe o perioadă de mai mulţi ani capitalizarea mai bună a CEC Bank, fiind catalogată drept ajutor de stat, în condiţiile în care alte state au naţionalizat bănci. Statele mai puternice frecvent îşi impun punctul de vedere în decizii majore, subliniază sursa citată.
"De aceea m-a bucurat textul semnat de europarlamentarul Clotilde Armand, publicat în Politico şi, apoi, în Financial Times/FT ("Europa de Est dă mai mult Vest-ului decât primeşte", 12 febr, a.c). Şi Mateusz Morawiecki, premierul polonez, a scris un text cu seva analitică în FT ("Bugetul nu înseamnă simplă aritmetică", 20 febr, a.c). Celor care au bugete naţionale cu venituri ce depăşesc 45%, chiar 50% din PNB (cum este Grupul celor 4 frugali - Danemarca, Austria, Suedia, Olanda) le dă mâna să pledeze pentru limitarea bugetului UE. Dar ce facem cu state cu economii emergente ce au venituri bugetare mult inferioare, în cazul României situaţia fiind de-a dreptul dramatică (venituri fiscale de 26-27% din venitul naţional. Realizarea Pactului pentru energia verde (decarbonizarea economiilor) este mult mai anevoioasă pentru România, care are resurse bugetare scăzute şi depinde (încă) mult de producţia de cărbune", a apreciat Daniel Dăianu.
Potrivit acestuia, piaţa unică nu are cum să fie un autentic 'level playing field', întrucât firmele sunt mult prea diferite în privinţa forţei tehnologice, a capitalizării, accesului la resurse financiare, dotării cu capital uman etc.
"Regulile concurenţiale sunt inflexibile exprimând logica economiei de piaţă şi diversitate inevitabilă. Dar nu există concurenţă perfectă şi companii mari, în virtutea puterii pe pieţe, folosesc adesea practici mai puţin corecte, chiar abuzive; intervin şi interese naţionale, oricât s-ar clama că nu contează unde au firmele HQs (sediile centrale) - o naivitate desigur. Să nu omitem că legislaţia anti-trust, mecanisme de echilibrare a condiţiilor (inclusiv prin transferuri fiscale), de sprijinire a unor domenii de interes strategic (start-ups de pildă şi nu numai), de protejare a coeziunii sociale, etc fac parte din registrul de politici publice în economii de piaţă. Aşa cum Germania şi Franţa încearcă să modifice reguli concurenţiale (şi ale ajutorului de stat) pe Piaţa Unică pentru a permite formarea unor campioni industriali la nivelul UE (ex: posibila fuziune între Alsthom şi Siemens) care să dea piept cu giganţi americani şi asiatici, în mod analog poate fi interpretată poziţia unor state est europene. Dacă UE ar fi adânc integrată, un stat federal, asimetrii de putere economică şi decalaje ar pierde din relevanţă. Dar realitatea este alta. Iar exemplul cel mai relevant în aceasta privinţă este dimensiunea bugetului UE", afirmă Daniel Dăianu.
El precizează că Estului i-a fost relativ uşor să reducă decalaje cât timp existau diferenţe de costuri salariale foarte mari şi intrări substanţiale de capital au stimulat creşterea economică. Dar, de la un anume nivel, avantajele costului forţei de muncă dispar şi dacă nu ai progres tehnic considerabil, plasare în lanţuri de producţie tot mai bune, intri în 'capcana venitului mediu', poţi chiar regresa.
Dăianu susţine că Estul suferă şi de un exod masiv de capital uman în ultimul deceniu, practic o 'depopulare' (care se adaugă la demografie nefavorabilă), ce a fost notată de FMI şi Banca Mondială în anii recenţi.
Acesta este contextul care defineşte, în linii mari, 'bătălia' pentru bugetul UE, arată Daniel Dăianu. El menţionează că fondurile structurale şi de coeziune sunt de văzut ca o compensaţie pentru un handicap economic major al Estului, chiar dacă decalaje s-au redus în ultimele decenii; că aceste fonduri trebuie văzute drept compensaţie morală şi economică este însă o temă tabu pentru mulţi din motive lesne de ghicit, precizează Dăianu.
"Există o problemă a statului de drept, dar aceasta nu trebuie să ascundă problematica decalajelor de dezvoltare. Dacă bugetul UE nu va fi întărit, dacă nu va contribui mai mult la convergenţa economică, curente de fragmentare şi de ostilizare mutuală vor creşte, partide ce resping proiectul european vor avea de câştigat (nota bene: nu numai partide de extrema dreaptă cer un buget UE mai mic). Viitorul UE depinde de cum se va reforma guvernanţa UE, cum va funcţiona Piaţă Unica, cum vor funcţiona instituţiile europene (cum se iau deciziile...), cum statele membre înţeleg că există bunuri colective (ale UE) ce nu pot fi asigurate în mod individual (la nivelul fiecărui stat membru). Un buget de 1,07% din PIB, cum susţinea preşedinţia finlandeză, este mult sub ceea ce este necesar într-o Uniune (Raportul McMahon din 1977 menţiona că UE are nevoie de un buget comun de 5-6% din VNB!)", spune Daniel Dăianu.
Potrivit preşedintelui CF, cifra avansata iniţial de PE, de 1,35%, este mai cu sens din punct de vedere al nevoilor comune, dar nu are şanse în condiţiile date.
De asemenea, Daniel Dăianu consideră că bătălia pentru bugetul UE arată cât de divizată este Uniunea, că suntem departe de dezideratele enunţate de noua Comisie, de ceea ce reclama o 'putere comună' (solidară) de a rezista la provocări mari, interne şi externe. Blocajul în a forma o 'capacitate fiscală' a zonei euro (ca modalitate de împărţire a riscurilor'/risk-sharing), de care aceasta are imperios nevoie ca uniune monetară, este de pus în relaţie şi cu impasul privind bugetul UE. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv