Taxa Oxigen implementată la nivelul Capitalei ar putea avea efect asupra reducerii poluării, cu condiţia ca banii colectaţi să fie utilizaţi exclusiv pentru implementarea altor măsuri în această direcţie, însă deocamdată nu este foarte clar cum vor fi folosite sumele colectate, sunt de părere experţii Deloitte România, într-un material de opinie transmis, vineri, AGERPRES.

"Taxa în sine ar putea avea efect asupra reducerii poluării, dar în timp, cu condiţia ca banii colectaţi să fie utilizaţi exclusiv pentru implementarea altor măsuri în această direcţie. Deocamdată, însă, nu este foarte clar cum vor fi folosiţi banii colectaţi din taxa Oxigen. Construcţia de piste pentru biciclete, amenajarea de parcuri şi zone verzi, amenajarea de locuri de parcare pot fi astfel de opţiuni ce ar conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a aerului. Şi, mai ales, să nu uităm că soluţia găsită de natură pentru transferarea carbonului din atmosferă în sol este procesul de fotosinteză. Aşadar, adoptarea unor măsuri pentru reducerea intensităţii traficului rutier şi, implicit, a poluării cauzate de acesta, este mai mult decât necesară. Programul Oxigen poate fi considerat un început, însă, pentru a avea efectul scontat, trebuie să beneficieze şi de alte măsuri complementare. În plus, astfel de programe trebuie extinse la nivel naţional", scriu Elena Geageac - senior manager Taxe Directe şi Ciprian Gavriliu - partener Servicii Fiscale, la Deloitte România.

În acelaşi timp, consultanţii apreciază că e greu de apreciat cum noua măsură va rezolva problema traficului din Bucureşti şi pun sub semnul întrebării metoda de aplicare pe norma de poluare, nu pe consumul efectiv de carburant.

"Este greu de estimat în ce măsură aplicarea noii reglementări va rezolva problema traficului în Bucureşti. În privinţa poluării, mai apare o întrebare: este corectă taxarea pe norma de poluare (EuroN) sau ar trebui taxat consumul de carburant (amprenta de carbon)? Pentru că o maşină veche, cu care se circulă puţin, poluează mai puţin decât una nouă, cu care se circulă mai mult", susţin specialiştii.

Consultanţii Deloitte România amintesc şi de măsuri similare, menite să limiteze poluarea cauzată de traficul auto, existente în alte oraşe din lume.

Potrivit sursei citate, acest gen de restricţii există în capitale europene, precum Berlin, Viena, Copenhaga, Paris sau Stockholm.

Astfel, în Paris sunt numeroase limitări, care se pot înmulţi atunci când normele de poluare sunt depăşite. Printre acestea se află circulaţia alternativă în weekend, respectiv o săptămână maşinile cu număr "cu soţ", următoarea cele cu număr "fără soţ".

În Londra, se percepe o taxă de 12,5 lire sterline/zi pentru accesul autovehiculelor în oraş, dar sunt scutite maşinile care îndeplinesc standarde de poluare foarte dure, respectiv Euro 4, în cazul motoarelor pe benzină, şi Euro 6, în cazul motoarelor diesel.

"Mai importantă decât taxarea maşinilor poluante ar trebui să fie, însă, preocuparea pentru înnoirea parcului auto şi trecerea către maşini electrice. Numărul de maşini noi înmatriculate în România în 2019 a crescut cu 23% faţă de anul anterior. În cazul autovehiculelor 'verzi', în primele 11 luni ale lui 2019, vânzările de maşini electrice şi hibrid au urcat cu aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, conform Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA). Însă, în ambele cazuri, baza de raportare este încă redusă. De altfel, protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii aerului se află pe lista de priorităţi a Comisiei Europene, care a lansat, la finalul anului trecut, Green Deal (pactul ecologic european), care reprezintă o foaie de parcurs la finalul căreia, în 2050, Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic, să ajungă la zero emisii nete de gaze cu efect de seră. Dar, pentru a atinge obiectivul menţionat, este necesară creşterea obiectivelor Europei privind reducerea emisiilor până în 2030", notează reprezentanţii Deloitte România.

Statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arată că, la 31 decembrie 2019, aproximativ 1,46 de milioane de autovehicule erau înmatriculate în Bucureşti, în creştere cu aproape 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce, la nivel naţional, parcul auto a ajuns la circa 8,75 milioane de unităţi, cu 6,78% mai mult de la an la an.

Din totalul autovehiculelor înmatriculate în Capitală, 1,169 milioane de unităţi erau încadrate la categoria autoturisme, din care 1,151 milioane de exemplare convenţionale (638.217 unităţi cu motorizare pe benzină, respectiv 513.337 exemplare diesel). Per total, numărul de autovehicule diesel noi şi rulate înregistrate în Bucureşti a ajuns la 705.278 de exemplare, 685.852 de unităţi erau pe benzină, restul până la 1,457 milioane de exemplare având alte tipuri de motorizări.

În acelaşi timp, la nivel de Bucureşti, numărul autoturismelor vechi şi foarte vechi (de peste 16 ani), înregistrate la finele anului 2019, a fost de 352.257 de unităţi, în timp ce autoturismele noi (0-2 ani) erau în număr de 147.953 de exemplare.

La nivel naţional, din totalul celor aproximativ 8,75 de milioane de autovehicule înregistrate la finele anului trecut, peste 6,9 milioane sunt autoturisme, în creştere cu 7%, comparativ cu datele din anul anterior, când au fost înregistrate 6,45 milioane de exemplare.

Conform Direcţiei de Înmatriculări, aproximativ 4,36 de milioane de unităţi din totalul parcului auto naţional erau mai vechi de 16 ani, respectiv 20 de ani, 2,52 de milioane de autovehicule aveau o vechime de 11-15 ani, iar 994.398 de exemplare erau mai vechi de 6-10 ani.

În ceea ce priveşte autovehiculele cu vechime de 0-2 ani, la nivel naţional erau înregistrate, la sfârşitul anului trecut, 392.430 de unităţi, din care 289.520 de autoturisme.

Conform DRPCIV, la finele anului 2019, pe drumurile din România circulau 4,344 milioane de autovehicule cu motoare pe benzină, respectiv 3,895 milioane de maşini diesel.

La 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare vinieta Oxigen, cu două componente: taxa pe maşinile cu normă de poluare sub Euro 4 care vor să circule în Capitală şi interdicţia impusă autovehiculelor sub Euro 3 de a circula în centrul oraşului.

Regulile devin obligatorii de la 1 martie 2020. De asemenea, din 2021, se va plăti vinieta şi pentru automobilele Euro 4, iar din 2022, maşinile non-euro, Euro 1 şi Euro 2 nu vor mai putea circula deloc în Bucureşti. Pentru Euro 3, interdicţia se aplică din 2024.

Joi, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a demarat pe Facebook un sondaj prin care îi îndeamnă pe bucureşteni să se pronunţe până luni, 24 februarie, în ceea ce priveşte oportunitatea introducerii vinietei Oxigen.

"Sunteţi de acord cu interzicerea circulaţiei maşinilor care poluează în centrul oraşului şi cu introducerea vinietei Oxigen pentru restul Bucureştiului? (Referire la autoturismele non euro, euro 1, euro 2 şi euro 3). Aştept răspunsurile bucureştenilor până luni, 24.02. a.c. aici, pe Facebook, sau/şi la adresa de mail oxigen@pmb.ro", a scris edilul general pe pagina sa de socializare.

Oficialul a adăugat că, în cazul în care cetăţenii se vor pronunţa împotriva vinietei, le va asculta punctul de vedere. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)