Florin Cîţu: Amânarea plăţilor, o tehnică mârşavă; România tot nu ar fi scăpat de procedura de deficit excesiv
Ideea că am fi putut să nu plătim facturi la finalul anului trecut este o şmecherie pentru care România a fost deja penalizată de Comisia Europeană şi care oricum nu ajuta cu nimic, pentru că deficitul s-ar fi mutat de pe cash pe ESA, indicatorul la care se uită forul european, a declarat miercuri seara ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu.
"Nu aveam cum să fac cheltuieli suplimentare. Erau cheltuieli exigibile, eu am plătit facturi. Tâmpenia pe care am auzit-o că puteam să nu plătesc facturi este o şmecherie pentru care am fost penalizaţi de Comisia Europeană şi care nu ne ajuta cu nimic pentru că nu plăteam pe cash se ducea pe ESA. Comisia Europeană se uită doar la ESA. Dacă nu plăteşti pe cash nu îţi apare deficitul de 4,6%, era 4% sau 3,9% şi se ducea pe ESA care era mai mare decât deficitul pe cash. Deficitul pe ESA este indicatorul la care se uită Comisia Europeană şi care are şi angajamentele de plată", a explicat Cîţu la Realitatea Plus.
Potrivit acestuia, amânarea plăţilor este o "tehnică mârşavă" pe care o folosesc guvernele ca să "mai trişeze" puţin pe termen scurt, însă România tot nu ar fi scăpat de procedura de deficit excesiv pentru că erau foarte multe facturi de achitat. Totodată, el a subliniat că decizia de a plăti facturile a fost luată pentru că nu este corect ca sectorul privat să plătească incompetenţa guvernanţilor.
"Amânarea acestor plăţi este o tehnică mârşavă pe care o fac guvernele ca să mai trişeze puţin pe termen scurt. Da aici nu aveai cum. Erau aşa de multe facturi că nu mai ajuta deloc. Te duceai cu mărirea deficitului ESA peste deficitul cash şi tot nu scăpai de deficit excesiv. Am luat decizia să plătim facturile nu doar pentru a nu mări deficitul ESA şi să însemne după aceea o reducere mai mare a deficitului în viitor. Am vrut să plătim pentru că nu este corect ca sectorul privat să plătească incompetenţa şi hoţia şi furtul unor guvernanţi. Nu e corect să ai companii care să aştepte 10 luni decontarea concediilor medicale deşi au plătit contribuţiile către statul român. Nu e corect să ai companii care să aştepte returnarea TVA după ce au fost controlate", a subliniat Florin Cîţu.
Pe de altă parte, acesta a precizat că sectorul privat a răspuns pozitiv acestei atitudini astfel că, în luna ianuarie, încasările din TVA au depăşit vârful atins în 2016 iar TVA returnată a fost mai mare cu un miliard de lei.
"A funcţionat şi a meritat pentru că în prima lună din acest an avem încasări din TVA mai mari decât vârful din 2016 şi am returnat cu un miliard mai mult decât anul trecut. Avem 300 milioane de lei peste plan. Situaţia este foarte bună. Sectorul privat a răspuns pozitiv la acest mod de a te comporta. Să nu plăteşti facturile, şi am auzit asta la toţi PSD-iştii. Vă daţi seama cum sunt aceşti oameni. Nu vor să plătească facturile. Vor serviciile, le folosesc. Cât de ticălos este acest mod de lucru. Tu să primeşti serviciile, oamenii aia să construiască, să facă servicii, să plătească contribuţii de sănătate şi pentru concedii iar tu când trebuie să decontezi să te faci că plouă. Să nu le răspunzi oamenilor. Să nu dai banii înapoi. Asta a făcut PSD. Sunt contracte internaţionale. Erau şi cele cu rachetele Patriot. Am auzit că şi acolo am cumpărat nişte fiare. Sunt contracte pe care nu le-am făcut noi, dar noi ne onorăm contractele şi ne plătim facturile. Mai ales când este vorba de siguranţa naţională", a mai spus ministrul interimar al Finanţelor.
El a reamintit că la preluarea mandatului în buget nu erau bani pentru pensii, pentru alocaţii sau pentru medicamente.
"Bugetul era făcut doar pentru 10 luni. Când am preluat bugetul, deficitul era deja 2,8% din PIB, deşi ţinta pentru tot anul era 2,76% din PIB", a menţionat Florin Cîţu.
Fostul ministrul al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat luni, după şedinţa de audiere a ministrului propus pentru preluarea portofoliului de la Finanţe, Florin Cîţu, că deficitul de 4,6% din PIB din 2019 putea fi evitat, dar au fost în mod nejustificat crescute chetuielile şi mai ales veniturile lăsate de izbelişte astfel încât să fie la final de an un sold negativ foarte mare.
"Putea fi evitat anul trecut acel 4,6% pe care domnul Cîţu l-a realizat. De asta am şi propus în mod public şi astăzi în Comisia reunită o comisie de anchetă care să pună foarte clar toate datele pe masă. Să fie chemaţi la această comisie de anchetă prim-ministrul Dăncilă. Eu am să merg acolo ca ministru de Finanţe pentru a discuta despre programarea şi execuţia anului trecut la 10 luni şi după aceea şi domnul Orban şi domnul Cîţu pentru a explica felul în care ultimele două luni din anul 2019 s-au desfăşurat. Pentru că eu am elemente rezonabile să cred că au fost în mod nejustificat crescute chetuielile şi mai ales veniturile lăsate de izbelişte astfel încât să fie la final de an un deficit foarte mare, 4,6% cum spuneam, pentru ca în acest an să pozeze în salvatorii naţiunii. Este o practică care ne va costa foarte mult în anii care urmează", a spus Eugen Teodorovici.
El a afirmat că aceste deficit ar putea atrage o deteriorare a ratingului şi implicit dobânzi mai mari, iar din acest motiv actualul ministru al Finanţelor se împrumută mai mult în această perioadă. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv
FSCE2026/Man (ANRE): Situația în prezent nu e printre cele mai bune; toți factorii trebuie să se implice să găsească soluții să trecem iarna
Situația în acest moment nu este printre cele mai bune și toți factorii trebuie să se implice și să găsească soluții să trecem această iarnă, a declarat, joi, Mircea Man, secretar general la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. 'În ultima vreme au fost multe dezbateri și, uitându-ne la informa
FSCE2026/Dinu (DNSC): Apar din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice; uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant
Securitatea cibernetică este din ce în ce mai prezentă la știri, vedem din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice care apar, iar uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant pe care trebuie să îl luăm în calcul, a declarat, joi, Gabriel Dinu, director adjunct la Directoratul Național de Sescuritate Cibernetică.
O nouă sesiune de finanțare pentru Programul Rabla - persoane fizice începe pe 3 noiembrie
O nouă sesiune a Programului Rabla 2026 destinată persoanelor fizice va demara pe data de 3 noiembrie și se va adresa celor care nu au reușit să se înscrie anterior, informează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. 'Începând de marți, 3 noiembrie, ora 10:00, pe
Petrescu: Adoptarea legislației financiare în Republica Moldova, însoțită de condiții care să încurajeze emisiunile și participarea investitorilor
Experiența României arată că adoptarea legislației în Republica Moldova trebuie însoțită de condiții care să încurajeze atât emisiunile, cât și participarea investitorilor, a declarat, joi, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. Acesta a participat, la Chișinău, la con
ANOFM: Rata șomajului la nivel național a fost de 3,20% în septembrie, în scădere ușoară
Rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,20%, la sfârșitul lunii septembrie din 2026, cu 0,06 puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară, relevă datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Munca București (ANOFM). Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, numărul total de șomeri la fin
FSCE2026/Elisei: Ce ne dorim în viitoarele programe de finanțare este să direcționăm majoritatea sprijinului către infrastructură
Infrastructura ar trebui să devină o prioritate și ce ne dorim în viitoarele programe de finanțare este să mutăm puțin accentul de pe finanțarea surselor de energie regenerabile și să direcționăm majoritatea sprijinului către infrastructură, a declarat, joi, Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei. 'Cred că au fos
CCIB: Afacerile celor 7.465 companii din Topul Firmelor București au fost de 144 miliarde de euro, în 2025
Cifra de afaceri generată de cele 7.465 companii din Topul Firmelor din București a fost de 144 miliarde de euro, în timp ce profitul din exploatare s-a ridicat la 13 miliarde de euro, fiind generate, totodată, 592.000 locuri de muncă, se menționează într-un comunicat de presă al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), transmis joi
Facturile la gaze naturale ar putea crește semnificativ după eliminarea plafonării prețurilor (analiză)
Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale ar putea duce la creșteri procentuale de trei cifre ale facturilor finale pentru populație, începând cu 1 aprilie, în condițiile în care cotațiile gazelor pe piețele europene sunt din nou pe un trend ascendent, potrivit unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul
Cinci confederații sindicale solicită întâlniri cu premierul, cu președintele PSD și cu miniștrii social-democrați
Cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au solicitat întâlniri de lucru cu premierul Luca Niculescu, cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, și cu miniștrii social-democrați, pentru identificarea unor soluții la principalele probleme economice și sociale care afectează salariații și populația României, potrivit unui comunicat al Blocului
BNS: Politicienii ignoră criza energetică, pe care acum vor să o subvenționeze din bani publici
Politicienii ignoră criza energetică, iar acum vor să o subvenționeze din bani publici, în loc să explice de ce România continuă să aibă prețuri ridicate la energie, să deblocheze investițiile în producție și stocare și să investigheze modul în care se formează prețurile pe piață, avertizează Blocul Național Sindical (BNS), într-un comunicat de
Amânarea rectificării bugetare ar putea costa economia între 10 și 15 milioane de lei pe zi (analiză)
Amânarea rectificării bugetare ar putea genera costuri pentru economie cuprinse între 10 și 15 milioane de lei pe zi, respectiv 300-450 de milioane de lei lunar, pe fondul întârzierii plăților statului către companii și al cheltuielilor suplimentare cu dobânzile și penalitățile, potrivit unei analize realizate de Frames. 'Mini












