Perioada medie petrecută de angajaţi într-o companie este de patru ani iar cei mai statornici sunt angajaţii din generaţia Y sau Millenials (născuţi între 1977-1994), care de altfel reprezintă majoritatea angajaţilor (peste 60%) din cadrul companiilor analizate într-un studiu PwC.

Rata plecărilor din iniţiativa angajaţilor a fost de 18,7% în acest an, în creştere cu 5,1 puncte procentuale faţă de 2017, iar aproape o treime (32,3%) dintre persoanele care au plecat din proprie iniţiativă erau angajate de mai puţin de un an în companie, potrivit studiului de analiză a eficienţei capitalului uman, PwC Saratoga 2019. Circa 60% dintre cei care au plecat voluntar aparţin generaţiei Z (născuţi după anul 1995).

O tendinţă similară, dar nu de aceeaşi amploare, se observă în cazul încetării contractelor, în creştere cu 4,1 puncte procentuale faţă de acum doi ani, până la 23,3%, precum şi al concedierilor, cu 1,4 puncte procentuale, până la 4,3%.

"Competiţia între angajatori a devenit foarte puternică, în ultimii ani, din cauza deficitului forţei de muncă. Ca urmare, atât salariile, cât şi pachetele de beneficii sau mediul de lucru au devenit mai atractive la nivelul întregii pieţe, pe măsură ce companiile au îmbunătăţit ofertele de angajare şi au făcut investiţii în programe de training şi dezvoltare. Reversul este că această concurenţă a amplificat fluctuaţia angajaţilor şi, implicit, costurile de angajare. Vestea bună este că, în ansamblu, rentabilitatea capitalului uman, indicatorul de productivitate, a crescut cu aproximativ 10% în rândul companiilor participante", a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România, într-un comunicat remis luni AGERPRES.

Indicatorul de productivitate a urcat de la 1,35, în urmă cu doi ani, la 1,54, în 2019, ca urmare atât a creşterii consumului, cât şi a optimizărilor interne cu ajutorul tehnologiei.

De asemenea, o altă tendinţă importantă este suma alocată pentru programe de training şi dezvoltare, care a crescut cu 30% faţă de 2017, la 762 euro pentru un angajat.

"Învăţământul formal, chiar şi în ţările cu sisteme educaţionale eficiente, se adaptează prea puţin nevoilor de a dezvolta competenţe digitale, competenţe cognitive sofisticate care ţin de inteligenţa emoţională şi socială. În acest context, companiile sunt conştiente că au nevoie de reconversia angajaţilor - "upskilling" - care înseamnă dezvoltarea de competenţe noi, dar şi schimbare de atitudine, de adaptabilitate şi învăţare continuă. Astfel, departamentele de HR trebuie să fie creative în regândirea joburilor şi a proceselor, în abordarea flexibilă a conceptului de resursă umană, dincolo de relaţia de angajare (de exemplu, prin încurajarea intraprenoriatului sau folosirea reţelelor de freelanceri, a forţei de muncă "uberizate"), programe de învăţare şi dezvoltare şi sprijin în reorientarea profesională", a arătat Oana Munteanu, Senior manager, People & Organisation, PwC România.

Studiul de analiză a eficienţei capitalului uman, Saratoga, realizat de către PwC România prezintă valori detaliate ale capitalului uman şi date de referinţă pentru a permite companiilor să se compare cu piaţa din România. Studiul analizează 180 de indicatori ai forţei de muncă privind eficienţa organizaţională, cifra de afaceri, eficienţa personalului şi costurile şi structurile de resurse umane pe baza datelor colectate de la 23 de companii participante din patru sectoare economice: industria farmaceutică, producţie industrială, retail şi sectorul bancar. Studiul Saratoga se bazează pe o metodologie globală dezvoltată de Institutul PwC Saratoga.

PwC este o reţea de firme prezentă în 158 de ţări cu mai mult de 276.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)