Medicii veterinari de liberă practică trebuie implicaţi direct în supravegherea gospodăriilor populaţiei, în condiţiile în care, la ultimul episod de pestă porcină africană, ei au fost "un fel de spectatori", deşi ar trebui consideraţi precum medicul de familie, susţine Dana Tănase, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

"Trebuie să luaţi în calcul şi implicarea directă a medicilor veterinari de liberă practică. S-a văzut în episodul care a trecut că ei au fost un fel de spectatori. Cei care au fost pe teren au fost medicii veterinari de la direcţiile sanitare-veterinare, iar cei de liberă practică au fost uitaţi, când ei sunt, din punctul meu de vedere, precum medicul de familie, care poate să meargă din curte în curte şi poate să supravegheze, să vadă dacă omul are porcul bolnav, dacă porcul este sănătos şi aşa mai departe. Şi, un alt aspect deloc de neglijat, îl constituie respectarea legii. Legea trebuie respectată cu sancţiuni drastice pentru cei care nu declară animalele. Să se termine cu sămsăritul şi cu toate animalele şi porcii tăiaţi prin curţi, purtaţi în portbagaje. Unul care are acasă 50 de porci face concurenţă neloială producătorilor, fermierilor care muncesc, care plătesc taxe şi impozite la stat şi lucrează conform legii, iar ceilalţi nimeni nu crede că poate să trăiască pentru consum propriu din 50 de porci pe an", a transmis Dana Tănase, la o conferinţă privind viitorul industriei de creştere a porcului în România.

Ea a precizat că România a rămas doar cu două judeţe, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, care nu sunt "în roşu" pe harta emisă la nivel european privind evoluţia pestei porcine africane.

"Harta la nivel european privind evoluţia pestei porcine africane în România, conform datelor primite luni de la Ministerul Agriculturii, valabilă la 6 decembrie, arată că doar două judeţe din România nu sunt în roşu. Vorbim de judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava. Evoluţia bolii la nivel continentului european arată mici restrângeri de focare undeva în Polonia. În ţara noastră, situaţia la 9 decembrie arată că focarele active sunt cele în roşu, iar toată partea Dobrogei a ajuns în negru, deci au fost stinse focarele şi nu a mai apărut absolut nimic, dar, cu toate acestea, România are încă trei sferturi de ţară în roşu, dacă nu mai mult la nivel european", a precizat Tănase.

Potrivi sursei citate, România pierde anual în jur de 900.000 de porci, în condiţiile în care efectivele matcă au scăzut cu aproape 35.000 de scroafe de la începutul epidemiei de pestă porcină africană.

"Din informaţiile pe care le-am primit de la colegii noştri de la APCPR (Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România - n. r.), de la începutul epidemiei de pestă porcină, ca urmare a restricţiei impuse în mişcarea animalelor, efectivele matcă au scăzut cu aproape 35.000 de scroafe, fapt ce s-ar traduce la nivel anual ca un minus de 900.000 de porci pe an, o cifră considerabilă. La nivelul Comisiei Europene şi la nivelul UE există temerea că aceste efective nu se pot reface într-un timp foarte scurt, pentru că există anumite constrângeri legate de creşterea porcului - în special cele legate de bunăstarea animalelor - şi există anumite reticenţe şi bineînţeles de protecţia mediului", a explicat reprezentatul ARC.

Dana Tănase a reamintit principalii factorii de risc în ceea ce priveşte extinderea pestei porcine africane, respectiv gospodăriile populaţiei, creşterea în libertate a animalelor, mijloacele de transport, mişcarea ilegală a porcilor, biosecuritatea scăzută în gospodăriile populaţiei.

Potrivit datelor prezentate de reprezentantul procesatorilor, citând statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia industrială de carne de porc în România a crescut de la 435.834 tone în 2016, la 461.149 de tone în 2018, iar în primul semestru al acestui an s-au consemnat 206.468 tone.

Valoarea producţiei industriale de carne de porc în 2016 a fost de două miliarde de lei, iar în anii 2017 şi 2018 s-a menţinut în jurul a 3 miliarde lei. În semestrul I al acestui an valoarea producţiei industriale de carne de porc este undeva la un miliard de lei.

Piaţa produselor din carne de porc a crescut de la 4 miliarde de lei în 2016, în jurul a 5 miliarde de lei în 2017 şi 2018, iar în primul semestru al acestui an a ajuns la 3 miliarde de lei.

În privinţa importurilor de carne de porc, dacă în 2017 au fost de 306.640 tone, acestea au crescut în 2018 la 458.766 tone, pe fondul acestei crize, iar ca valoare au ajuns anul trecut la 807 milioane de euro. Numai în prima jumătate a acestui an s-au consemnat deja importuri de 220.446 tone.

În ceea ce priveşte exporturile de carne de porc, dacă în 2016 România exporta 23.680 tone şi în 2017 - 41.637 tone, anul trecut s-a înregistrat un recul până la 24.220 de tone, ca în primul semestru din 2019 să ajungă la numai 5.682 de tone.

"În ceea ce priveşte importurile şi exporturile produselor din carne, datele arată că ce am importat am exportat. Majoritatea au fost nevoiţi să aducă carne din zone unde nu a evoluat boala şi apoi din spaţiul comunitar. Valoarea importurilor de produse din carne de porc în 2018 a fost de 156 milioane de euro, iar cea a exporturilor de 185 milioane de euro", a precizat directorul executiv al ARC.

La ora actuală, în industria alimentară există 171 de abatoare autorizate pentru sacrificarea porcului.

Reprezentantul ARC a participat marţi la conferinţa organizată de Asociaţia Română a Cărnii "Viitorul industriei de creştere şi procesare a cărnii de porc", cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înfiinţare. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)