Cursul de schimb euro/leu, unul dintre indicatorii extrem de sensibili ai dinamicii business-ului, ar putea depăşi nivelul de 4,81 lei/euro în semestrul I din 2020 şi 4,85 lei/euro în a doua parte a anului, în ton cu dinamica evoluţiei economice interne şi a situaţiei internaţionale, relevă o analiză privind perspectivele monedei naţionale realizată de experţii de la Moneycorp România.

Potrivit sursei citate, moneda naţională a atins săptămâna trecută un nou minim istoric, fiind cotată oficial de Banca Naţională la peste 4,78 lei/euro, iar perspectivele finalului de an tind să urmeze aceeaşi traiectorie negativă. Importurile semnificative realizate în acest an, de 63,8 miliarde de euro (în creştere cu 5,1% la nivelul primelor nouă luni), în ton cu consumul, vor continua în perspectiva sezonului rece şi, mai ales, a sărbătorilor de sfârşit de an.

"Pentru moneda naţională, această tendinţă generează un plus de presiune şi volatilitate, mai ales că, la nivel macro, economia românească trece printr-o perioadă plină de provocări - de la scăderea producţiei (-2,1% în primele 9 luni) până la depăşirea deficitului bugetar asumat (2,62% la 9 luni, cu 60,5% mai mare faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului trecut). Din păcate, aceste creşteri ale cursului sunt transferate parţial către consumatorul final, iar suplimentar pun şi presiune pe marjele de profitabilitate ale companiilor, într-un mediu economic foarte competitiv'', afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

Experţii consideră că România se află într-o zonă de sensibilitate accentuată, mai ales că trece şi printr-o perioadă plină de provocări pe scena publică (schimbare de guvern, alegeri prezidenţiale etc.).

"Datele negative privind evoluţia economică - încasări bugetare sub nivelul programat (minus 21 miliarde de lei la 9 luni), accentuarea deficitului bugetar, prognozat să treacă de nivelul de 3% din PIB la finele anului, creşterea datoriei publice cu 9,131 miliarde euro, în primele 8 luni, la 108,972 miliarde euro - şi absenţa unor prognoze oficiale privind perspectivele din 2020 - au generat în spaţiul public un plus de impredictibilitate, într-o perioadă în care companiile îşi definitivează bugetele pentru anul următor. Această perspectivă incoerentă a generat un plus de presiune pe cursul de schimb, astfel că leul, începând cu luna octombrie, a avut o traiectorie opusă (curs de peste 4,77 lei/euro, depreciere de 0,5%) faţă de cea a altor monede din regiune (forint - o apreciere de 2% în raport cu euro sau zlotul polonez - o apreciere de >3%)'', arată studiul.

Dinamica evoluţiei cursului de schimb al monedei naţionale ţine şi de provocările din pieţele externe.

"Perechea valutară EURO/RON este una de tip 'managed floating', fiind supravegheată atent de BNR datorită faptului că avem o economie euroizată, iar cursul de schimb reprezintă un aspect semnificativ în desfăşurarea activităţilor comerciale. USD/RON, pe de altă parte este una de tip 'free floating', evoluţia acesteia fiind influenţată de două componente majore: cererea şi oferta locală şi evoluţia dolarului în raport cu euro la nivel global (dolarul s-a apreciat în raport cu euro în ultimele 52 săptămâni cu mai mult de 7%). Acestea sunt motivele fundamentale pentru care, în ultimele 12 luni, leul s-a depreciat cu tot 7% în raport cu USD'', explică Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.

Conform analiştilor de la Moneycorp, dinamica evoluţiei monedei naţionale în 2020 trebuie pusă în legătură directă cu evoluţia economică a României, dar mai ales cu provocările la nivel internaţional, care, potrivit estimărilor, tind să se accentueze.

"Creşterea economiei Statelor Unite rămâne în continuare cea mai mare din grupul G10, fapt ce susţine aprecierea dolarului, în contextul în care dolarul beneficiază într-un mod istoric de tensiunile politice globale, datorită statutului de 'safe heaven' (2,4% SUA vs 0,4 Germania). În paralel, situaţia din Uniunea Europeană continuă să se deterioreze, cu o Germanie pe post de locomotivă ce a ratat recesiunea la limită (0,1% creştere în Q3 2019). În timp ce întreaga zonă euro are probleme cu inflaţia foarte scăzută, în Statele Unite aceasta a depăşit aşteptările de trei ori consecutiv, fapt ce susţine aprecierea dolarului în raport cu euro, deci implicit şi cu leul. În plus, dobânda de politica monetară din SUA (1,75%) rămâne cu mult peste toate celelalte ţări din G10 ( 0% în zona Euro). Dobânzile ridicate sunt atractive, atrag capital străin investiţional, iar acestea susţin cererea de monedă americană. Astfel că este foarte probabil ca, în 2020, economia globală să-şi urmeze evoluţia deja trasată în acest an, în acest caz un nivel maxim de 4,50-4,55 putând fi atins cu uşurinţă'', afirmă Claudiu Ghebaru.

Dincolo de perspectivele evoluţiei economiei globale din 2020, de impactul problemelor din Germania, Franţa şi Italia, principalii parteneri comerciali ai României, o componentă esenţială în dinamica evoluţiei monedei naţionale o va reprezenta situaţia economică internă.

"Pe plan intern, perspectiva generală creionează o dinamică economică sub nivelul din 2019, conform prognozelor Comisiei Europene: o încetinire a creşterii Produsului Intern Brut cu 13%, de la 4,1% la 3,6%, un deficit al balanţei de plăţi în creştere cu 4%, până la -5,3% din PIB şi un deficit public aproape de 4%. După un an plin de provocări, mai ales în zona de fiscalitate, investitorii se află într-o zonă de expectativă, aşteptând să vadă, de exemplu, care sunt perspectivele bugetare pentru 2020, datele fundamentale luate în calcul, cum va arăta cadrul fiscal din anul viitor. Este nevoie, fără îndoială, de măsuri concrete de susţinere a investiţiilor în România, a producţiei şi exporturilor, de măsuri legislative, de predictibilitate'', spune Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

În opinia analiştilor, în actualul context, previziunile privind cursul valutar tind către un curs mediu de 4,81 - 4,83 lei/euro în S1 (primele şase luni din 2020) şi de 4,84 - 4,86 lei pentru un euro în a doua jumătate a anului.

Pentru companii, previziunile privind inflaţia şi cursul valutar au o importanţă majoră în definirea activităţilor economice din 2020. Deprecierea semnificativă a leului din aceste zile, la minimul istoric absolut, creează probleme în cascadă pe lanţurile economice, cu consecinţe semnificative în atingerea target-urilor de profitabilitate.

Analiştii de la Moneycorp spun că presiunea pe marja de profitabilitate, cauzata de volatilitatea cursului valutar, poate fi evitată prin folosirea de către companii a unor produse şi strategii de hedging.

"Componenta de schimb valutar, împreună cu comisioanele pentru plăţile internaţionale, poate costa scump o companie. Optimizarea acestor costuri, prin folosirea unor strategii de hedging adaptate individual fiecărui business, ar trebui să fie în prim-plan'', spune Claudiu Ghebaru.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituţie de plăţi din Europa. Compania a câştigat, în acest an, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra. În România, Moneycorp lucrează cu peste 600 de companii Corporate şi IMM-uri, din domenii diverse precum IT&C, asigurări, echipamente industriale, FMGC sau turism. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)