Tinerii fermieri din România vor beneficia prin viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027 de o sumă de 39,8 milioane de euro anual ca plată directă suplimentară pentru susţinerea veniturilor, potrivit lui Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană.

"Un ajutor financiar suplimentar pentru tineri în Pilonul I (plăţi directe) s-a stabilit pentru prima dată în cadrul reformei PAC din anul 2013, respectiv un procent din plata directă pe hectar pentru perioada în 2013-2020. România a propus iniţial 25%, dar din păcate nu s-a reuşit să se ofere această sumă. Actualmente, tinerii în România primesc undeva la 20 de euro în plus pe hectar, ceea ce reprezintă un stimulent foarte important. Pentru perioada următoare, tinerii vor beneficia de un sprijin, stabilit deja în cadrul reformei. De exemplu, pentru tinerii din România suma anuală ca plată directă suplimentară în perioada 2021-2027 va fi de 39,827 de milioane de euro, respectiv de circa 2%. În prezent, avem 0,8%. Suma respectivă trebuie să fie alocată fie sub formă de susţinere a veniturilor din Pilonul I (plăţi directe suplimentare) fie din Pilonul I şi din Pilonul II - pe prima de instalare", a declarat Achim Irimescu, prezent la un eveniment dedicat tinerilor fermieri.

În condiţiile în care în propunerea actuală de reformă a PAC post 2020 s-a recunoscut importanţa fermierilor tineri, şi în mod explicit, reînnoirea generaţiilor a fost declarată obiectiv esenţial al PAC, tinerii fermieri vor beneficia de o gamă largă de instrumente printr-o combinaţie de aspecte obligatorii şi voluntare.

"Tinerii fermieri pot beneficia şi de o preferinţă la selecţia proiectelor de investiţii din fondurile de dezvoltare rurală printr-un sistem de punctare mai avantajos. Sprijinul pentru tinerii fermieri este o schemă obligatorie pentru statele membre. Fiecare stat membru trebuie să introducă în Planul strategic măsuri concrete pentru a ajuta fermierii mai în vârstă să se pensioneze şi tinerii agricultori să poate să aibă o susţinere financiară corespunzătoare. Prima de instalare creşte la 100.000 de euro şi nu mai este nevoie să cumpere utilaje", a explicat reprezentatul României în Comitetul Special Agricol de la Bruxelles.

El afirmă că schimbul de generaţii este o mare problemă în România, iar în aceste condiţii, complementar plăţilor directe, se introduce în noua PAC opţiunea de a spijini diferite forme de cooperare între tinerii fermieri şi parteneriate între generaţii diferite de fermieri, pentru transferul de cunoştinţe.

"Statele membre pot planifica plăţi forfetare pentru fermierii în vârstă care îşi transferă permanent exploataţiile tinerilor fermieri. Este un lucru foarte important. De asemenea, susţinerea tinerilor pentru preluarea fermelor prin accesul la instrumente financiare derulate prin intermediul pilonului II al PAC (Dezvoltare Rurală), respectiv credite avantajoase, facilităţi pentru achiziţia de terenuri, dar şi politici naţionale fiscale favorabile pentru a-i încuraja să menţină activităţile agricole în zona rurală să se asocieze cu scopul de a valorifica producţia agricolă. Să sperăm că şi în cadrul Ministerului Agriculturii se vor găsi soluţii în acest sens", a punctat Irimescu.

El a menţionat câteva tipuri de intervenţii în cadrul PAC post 2020, primul referindu-se la oferirea, în cazul investiţiilor, a unor condiţii preferenţiale pentru tineri fermieri şi cei nou-veniţi cu profiluri de risc mai ridicat. De asemenea, intervenţiile pot veni şi sub forma unor instrumente financiare necesare pentru cumpărarea terenurilor, sprijin pentru capitalul de lucru, sprijin prin iniţiativa "tinerilor fermieri", care reuneşte sprijinul din FEADR şi expertiza Băncii Europene de Investiţii.

"În total, acest sprijin va ajunge la 1 miliard de euro, pus la dispoziţie prin bănci pentru credite către tineri", a precizat Achim Irimescu.

În cadrul PAC 2021-2027 se ia în calcul şi intervenţia pentru gestionarea riscurilor, respectiv acordarea de capital de lucru pentru a depăşi crizele, dar şi un set de instrumente mai flexibile pentru a ţinti mai bine nevoile concrete.

"Un alt aspect se referă la finanţarea primelor de asigurare, cu despăgubirea costurilor şi finanţarea fondurilor mutuale. Sper să vedem măcar un fond mutual şi în România, pentru că banii europeni se pot folosi pentru decontarea cheltuielilor şi despăgubiri şi astfel am putea să nu mai apelăm la bugetul de stat, care este limitat", a subliniat oficialul român.

Potrivit sursei citate, o provocare mare pentru fermieri şi mai ales pentru tineri o reprezintă schimbările climatice.

"S-a stabilit deja ca 40% din bugetul PAC să se îndrepte către aspectele de climă şi mediu. S-a introdus şi un nou termen, este vorba de eco-scheme. Ce poate fi o eco-schemă? O bandă pe marginea tarlalei care să menţină biodiversitatea, insecte, păsărele, dar pentru asta fermierii trebuie să primească bani. În discuţiile din Consiliu majoritatea miniştrilor au spus că fermierii vor face asta, dar trebuie rambursat pentru că fermierii nu vor face nimic fără să câştige bani, şi cu atât mai mult dacă se introduce plafonarea. Foarte important, dacă se va întâmpla să se aplice (plafonarea n.r.) în niciun caz să nu se aplice la ajutorul pentru tineri, la eco-scheme şi probabil la sprijinul cuplat special acordat pentru sectoarele aflate în dificultate pentru a menţine producţia", a explicat Irimescu.

În opinia sa, consultanţa agricolă şi schimbul de informaţii pot juca un rol extrem de important pentru efectele de mediu. El a dat exemplul în cazul culturii sorgului, remarcând totodată că mulţi fermieri români s-au orientat către această cultură care poate permite fixarea unei cantităţi de bioxid de carbon (CO2) de circa 10 ori mai mare decât la cultura grâului.

"Am urmărit în presa românească şi am văzut că mulţi fermieri s-au orientat către cultura sorgului, care poate fixa 50 de tone de bioxid de carbon pe hectar, faţă de numai 5 tone pentru un hectar de grâu. Eu cred că ar trebui introdusă în România o plată cuplată pentru sorg, pentru a stimula producătorii pentru mediu. Agricultura de precizie, digitalizarea agriculturii şi biotehnologiile prezintă soluţii clare în acest sens. Tinerii fermieri recunosc importanţa combaterii schimbărilor climatice şi sunt cei mai în măsură să introducă noile tehnologii în agricultură", a arătat şeful secţiei de agricultură de la Bruxelles.

Nu în ultimul rând, Irimescu a vorbit despre cercetare şi inovare, considerând că rezultatele cercetării realizate cu fonduri UE "este musai" să fie distribuite tuturor statelor membre.

"Se punea problema ca acestea (rezultatele cercetării n.r.) să fie distribuite gratuit în ţările terţe. Cum rămâne atunci cu Europa de Est? Noi suntem în UE şi nu avem acces la rezultatele cercetării, care oricum, odată aduse în România, necesită adaptare la condiţiile de aici. S-au identificat deja soluţii, care prin intermediul tehnologiei digitale în agricultură pot sprijini tinerii fermieri în lupta cu schimbările climatice, însă trebuie susţinuţi corespunzător prin crearea infrastructurii necesare care are la bază cercetarea şi inovarea, consultanţa, schimbul de informaţii. Agricultura de precizie şi digitalizarea agriculturii permit reducerea poluării şi costurilor cu până la 95%. Ar fi util aici ca statele membre să se implice prin derularea unor proiecte pilot, care să fie finanţate din bani europeni", a subliniat Achim Irimescu.

De asemenea, acesta afirmă că, în contextul viitoarei PAC, instruirea şi consilierea tinerilor fermieri pentru un management performant se poate face pe bani europeni, mai ales că "fără inovare şi cercetare este greu să progresezi în agricultură".

"Ştim că o mare parte dintre producătorii români se confruntă cu probleme în gestionarea fermelor din cauza lipsei cunoştinţelor manageriale. În ziua de azi 50% înseamnă să produci şi 50% înseamnă să vinzi. Chiar dacă faci produse de foarte bună calitate, trebuie să fii un foarte bun manager în ceea ce priveşte punerea pe piaţă", a adăugat Achim Irimescu.

Şeful secţiei Agricultură de la Bruxelles a menţionat, totodată, care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent tinerii care vor să meargă în agricultură, problema de bază fiind accesul la terenuri.

"Noi chiar avem o lege care prevede ca statul, din terenurile pe care le are, să ofere măcar 5 hectare pentru tineri cu titlu gratuit în utilizare, în folosinţă, dar, din păcate, nu s-a pus în practică. Un alt punct important: accesul la finanţare, la creditare, inclusiv pentru achiziţia terenurilor. În România, cea mai mare problemă este accesul la credite din cauza lipsei garanţiilor şi, deşi avem două fonduri de garantare a agriculturii, încă avem dificultăţi în acest sens. Accesul la cunoştinţe, pentru că e clar că puţină lume înţelege că agricultura înseamnă enorm de multă ştiinţă - ca o glumă, eu am încercat să cumpăr 4 stupi şi să-i las la cineva - şi nu au rezistat nicio lună, deci fără ştiinţă nu se poate", menţionat acesta.

El a vorbit şi despre dificultăţile legate de începerea unei noi afaceri în agricultură, despre abilităţile necesare pentru a face faţă schimbărilor tehnice şi sociale şi despre sustenabilitatea sectorului agroalimentar .

"Ştim cu toţii cât de dificil este acest sector, pentru că, pe lângă faptul că UE are standarde extrem de înalte, se confruntă şi cu importurile care vin din alte state, deci vorbim de volatilitatea crescută a pieţei preţurilor", a adăugat oficialul român.

În prezentarea sa a arătat că situaţia tinerilor fermieri din Uniunea Europeană este destul de dificilă, pentru că, în pofida faptului că practic odată cu reforma care se aplică în prezent (2014-2020), când s-a introdus ajutor specific chiar şi la plăţile directe, sumele care ajung la tinerii fermieri sunt încă modeste.

"Pentru perioada 2007-2020, toţi tinerii fermieri din UE au avut la dispoziţie 9,6 miliarde de euro, la care se adaugă din bugetele naţionale ale statelor membre 8,7 miliarde de euro, în total sunt mai puţin de 20 de miliarde de euro, cam cât are România pentru toată agricultura din bani europeni pe perioada actuală. Curtea Europeană de Conturi a avut un raport şi a concluzionat că de fapt toate aceste scheme de susţinere a tinerilor nu au un efect foarte important. Tinerii agricultori - şefi de ferme - sunt doar 5,1% din numărul total al fermierilor europeni. Austria este pe primul loc cu 12%, urmată de Slovacia cu 11% şi Polonia cu 10%. Pentru România nu ştiu, din păcate", a precizat Irimescu.

De asemenea, din datele prezentate se vede că ponderea fermierilor din UE sub 45 de ani este în scădere de la 22,7% în 2005 la 21,4% în 2013, iar numărul total al fermierilor UE s-a redus semnificativ de la 14,5 milioane în 2005 la 10,7 milioane în 2013. În 2016, doar 11% dintre fermieri aveau sub 40 de ani, adică aproximativ un milion de tineri fermieri.

"În vest este o tragedie, dar s-ar putea să fie şi în România. Eu văd în presa din vest cum tot mai mulţi fermieri din Elveţia, ţară care are subvenţii foarte mari, dar toate sunt pentru mediu, până la 80% din valoarea produsului finit este subvenţie, dar doar pentru mediu, şi ei se sinucid pentru că nu pot să îşi ramburseze creditele. Franţa şi ea se confruntă cu acest fenomen foarte grav", afirmă Achim Irimescu.

Acelaşi raport arată că, în pofida actualelor scheme de susţinere a tinerilor fermieri prin PAC, ei primesc de abia 1.000 de euro pe an în plus faţă de ceilalţi fermieri, ceea ce nu reprezintă cu adevărat un stimulent.

În perioada 2007-2013 susţinerea medie pentru tinerii fermieri a fost de numai 28.000 de euro, mult sub nivelul maxim prevăzut.

"Dacă avem în vedere că prima de instalare a tinerilor actualmente poate să ajungă la 50.000 de euro şi Comisia a propus să urce la 100.000 de euro în perioada următoare, vă imaginaţi că suma este una modestă. Veniturile medii din agricultură continuă să fie în UE cu 40% mai reduse decât în cazul altor categorii de activităţi profesionale, nu mai vorbim de cei care lucrează în zootehnie şi nu au vacanţă, nu au zi de sărbătoare, nu au sâmbătă, nu au duminică", susţine Irimescu.

Nu în ultimul rând, el a adăugat că în prezent tinerii fermieri au mai mari probleme în a obţine credite comparativ cu marii fermieri, pentru că ei nu au garanţii, dar şi în a-şi construi o viaţă socială în mediul rural.

"În plus, ştim foarte bine că fiecare tânăr se aşteaptă ca în mediul rural să aibă o viaţă socială complexă, nu e suficient să aibă un tractor şi câteva hectare sau mai multe, ci are nevoie de o viaţă socială, iar în vest există chiar emisiuni la televizor, în care fermierii caută soţii. Nu foarte multe domnişoare sunt dispuse să se căsătorească cu un fermier", a subliniat Irimescu.

Oficialul român a participat marţi la lansarea programului "Tineri Lideri pentru Agricultură" de către Clubul Fermierilor Români, prin care se urmăreşte pregătirea generaţiei de tineri. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)