Clubul Fermierilor Români a lansat marţi programul "Tineri Lideri pentru Agricultură", prin care urmăreşte pregătirea generaţiei de tineri, în condiţiile în care agricultura românească se confruntă la nivelul resurselor umane cu o criză demografică, îmbătrânirea populaţiei şi migrarea forţei de muncă active.

"Plecarea tinerilor, lipsa de atractivitate şi condiţiile dificile pentru tineri în agricultură, toate problemele acestea ne-au determinat în noiembrie 2018 să lansăm un program pentru a sprijini tineri absolvenţi de facultate, copii de fermieri să-şi asume responsabilitatea, să se întoarcă în fermă, să meargă la discuţii la minister, la Parlament, la Bruxelles. Am ales patru teme pentru care să-i pregătim, iar prima este reprezentarea. Ce înseamnă? Să reconstruim încrederea în antreprenoriatul agricol, să fie competenţi şi să promoveze modele de succes", a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

În opinia sa, schimbarea de atitudine, asigurarea continuităţii şi sustenabilităţii, precum şi înnoirea sunt celelalte teme importante pentru pregătirea tinerilor fermieri români.

"În ceea ce priveşte schimbarea de atitudine, trebuie ca tinerii să se implice în acţiuni de promovare şi reprezentare şi să îşi asume responsabilităţi sociale. Asigurarea continuităţii şi sustenabilităţii - asta înseamnă că agricultura trebuie să funcţioneze indiferent dacă se prăbuşeşte pământul sau nu, trebuie să funcţioneze cu oameni, iar, legat de înnoire, tinerii sunt cei mai dornici să aplice noul. De aceea vorbim de agricultură digitală. Vrem să creăm rezultate pe termen lung", a precizat Ciolacu, la evenimentul de lansare a programului.

În cadrul acestui program, în sesiunea 2019-2020 sunt pregătiţi 18 tineri din diferite judeţe ale ţării, iar pentru sesiunea următoare (2020-2021) s-au înscris deja 14 tineri.

"Tinerii care au intrat în aceste cursuri sunt absolvenţi de facultate sau copii de fermieri, dar nu doar cu studii agricole, ci şi economice, drept, comunicare, ştiinţe politice. Unii lucrează deja în ferme, unii au preluat parţial sau total activitatea fermei, alţii au interese pentru alte domenii. Vor să reprezinte interesele României la Bruxelles sau la minister sau la APIA. Noi îi încurajăm şi sprijinim implicarea lor în activităţi care să promoveze interesele fermierilor. Am făcut un contract cu ei. În primul rând, Clubul nu plăteşte pentru logistica lor, ei îşi asumă asta, costurile fiind susţinute de participant sau de părinte, iar cursurile de către Clubul Fermierilor Români", a precizat directorul executiv al organizaţiei.

Aceste cursuri, "altfel de studii", sunt structurate pe trei module şi se vor desfăşura timp de o săptămână pe lună pe parcursul a şase luni.

"Sunt altfel de studii de care au nevoie, respectiv diplomaţie şi protocol, comunicare şi vorbire în public, tehnici de negociere, administrarea afacerilor, management şi vânzări. Cam astfel de cursuri intră pe Modulul I Iniţiere. Acesta este urmat de Modulul II - cursuri de consolidare pe aspecte legislative sau fiscale - şi de Modulul III - stagii de internship, de ucenicie în organizaţii europene şi în firme, la Reprezentanţa României la UE, unde avem deja doi stagiari, avem oferte de la parlamentarii români (...) Peste tot, în funcţie de interesul lor. Avem în program firme specializate care ne ajută să ne desfăşurăm cursurile. Toţi aceşti tineri învaţă, dar în acelaşi timp sunt alocaţi pe proiecte în care Clubul le desfăşoară, de tehnologie, de informare, de comunicare, de dezvoltare a antreprenoriatului. Toţi lucrează în paralel. Vrem să venim cu un cadru de parteneriat şi propunem alianţe cu universităţi şi ONG-uri care au programe pentru tineri, cu organizaţii financiare internaţionale, cu creatori şi furnizori de tehnologii. Toţi actorii mari din sector sprijină această idee", a explicat Florian Ciolacu.

În România, raportul dintre tineri şi cei de alte vârste este similar celui din vestul Europei, în condiţiile în care persoanele sub 40 de ani reprezintă doar 13%, conform cererilor depuse la APIA.

Potrivit unor studii privind criza demografică prezentate de directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, în 2017, la fiecare trei minute un român a părăsit ţara pentru a lucra în străinătate (aproximativ 220.000 de tineri, cu vârsta între 20 şi 40 de ani), circa 50% dintre aceştia fiind din urban şi 50% din rural.

De asemenea, un raport ONU din 2019 privind declinul demografic şi criza generată de migraţia forţei de muncă anticipează că România ar pierde în 2050 peste 30% din populaţia ţării raportat la anul 1990. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)