Gradul ridicat de concurenţă şi preţurile mici din România pot fi menţinute prin intrarea unor noi forme de business pe piaţă şi, chiar dacă există companii care vor să influenţeze deciziile politice, iar tentaţia să cedezi este mare, autorităţile trebuie să ţină cont de interesul comun al societăţii, a declarat, luni, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

"Lucrurile merg bine în economia românească. România este campioana creşterii economice în UE, ţara care are cel mai rapid ritm de apropiere de media UE. Deci lucrurile par să meargă bine, evident, ar putea merge şi mai bine şi aici e zona unde ne concentrăm: cum putem să facem să meargă şi mai bine", a spus Chiriţoiu, într-o conferinţă de profil.

Potrivit acestuia, există un grad ridicat de concurenţă pe pieţele din România, iar gradul de concentrare este scăzut, spre deosebire de piaţa americană şi de cea vest-europeană.

"Acest lucru se reflectă şi în faptul că avem preţuri substanţial mai mici decât cele din vestul Europei, undeva la 60% din media UE. Salariile mai mici au şi ele o contribuţie, dar este important şi faptul că există un grad important de concurenţă", a precizat Chiriţoiu.

El a subliniat că provocarea este păstrarea nivelului ridicat de competiţie.

"Trebuie să rămânem o economie deschisă către nou şi inovare, iar acestea ne vin in mare parte din digitalizare. Deci este important ca România să rămână deschisă către noi tehnologii, către noi forme de business. Până acum am beneficiat de faptul că am avut sisteme de comunicaţii accesibile, în stare bună şi ieftine. Aici o contribuţie a avut-o şi licitaţia pentru serviciile 4G, pe care eu o văd ca pe unul dintre cele mai mari succese ale activităţii noastre", a arătat preşedintele Consiliului Concurenţei.

El a subliniat că acest lucru a dus la apariţia a patru actori pe piaţa de telecomunicaţii, ceea ce a asigurat un nivel de concurenţă ridicat şi a dus la preţuri scăzute.

Pentru anul viitor există două mari provocări, în opinia sa: ce se întâmplă cu unul dintre aceşti actori, pentru că Telekom a anunţat că vrea să vândă operaţiunile din România, şi licitaţia pentru 5G, unde prioritatea va fi asigurarea că vom avea o tehnologie bună în România şi că ea nu va fi scumpă.

Mai departe, el s-a referit la procesul de reglementare a firmelor de transport alternativ, care a generat presiuni din partea companiilor tradiţionale de pe această piaţă, astfel încât să nu fie permis accesul noilor intraţi.

"Un alt lucru important pentru digitalizare este de a avea reguli flexibile, dacă nu le avem le creăm, le adaptăm, însă important este ca ele să permită dezvoltarea acestor noi tehnologii. Am văzut anul acesta eforturi de a bloca - şi am fost destul de aproape - din partea unor agenţi economici de a influenţa procesul politic ca să blocheze, să limiteze intrarea unor noi forme de business în piaţă. Până la urmă, treaba asta este normală, este normal să existe oameni care să vrea să-şi apere poziţiile pe care le au în piaţă, să-şi apere sursele lor de câştig. Nu zic că e bine, ci că este de aşteptat. Ceea ce este important este ca noi, cei din sistemul public, să rămânem echilibraţi şi să nu cedăm acestor presiuni. Evident, când apare ceva nou, sunt mai mulţi cei care pierd decât cei care câştigă, aceasta deoarece, prin definiţie, industriile vechi vor avea mai mulţi bani decât cele doi care vor să intre pe piaţă. De-asta tentaţia e mare pentru sectorul public să cedezi presiunilor din societate şi să accepţi închiderea pieţelor", a susţinut oficialul Concurenţei.

El a arătat că angajaţii statului cu putere de decizie sunt plătiţi din banii contribuabililor pentru a apăra interesul general al societăţii, nu să facă jocurile unor companii.

"Companiile se gândesc la interesul lor şi cer lucruri care sunt bune pentru ele. Noi suntem cei plătiţi să avem grijă de interesul comun. Eu sunt fericit că, după nişte ezitări, în perioada primăvară-vară, s-a ajuns la un compromis rezonabil, care permite existenţa unor noi firme de business în ţară, cu protejarea şi celor care sunt deja existenţi", a mai precizat Chiriţoiu.

El a adăugat că se aşteaptă la probleme similare în ceea ce priveşte serviciile de cazare, unde există un proiect de lege în Parlament în privinţa reglementării serviciilor AirBNB.

"Repet, trebuie să fim atenţi şi să înţelegem interesele din societate, dar şi interesul comun, general, să facem posibilă apariţia acestor noi forme de business, să folosim progresul tehnologic în avantajul economiei româneşti", a continuat preşedintele Consiliului.

O altă metodă pentru a continua buna funcţionare a pieţelor este restructurarea companiilor de stat.

"Statul român a rămas implicat în energie şi transporturi, în acest sector avem şi cele mai multe companii mari aflate în dificultate, care au pierderi. Aceasta înseamnă că distrug valoarea, nu folosesc bine resursele care există la dispoziţia societăţii. În acelaşi timp, multe companii se plâng că nu găsesc forţă de muncă, iar faptul că oameni sunt blocaţi, deci resurse, oameni care ar putea să lucreze productiv, să facă ceva bun pentru economiei, sunt blocaţi în companii care generează pierderi, este un lucru rău pentru noi toţi", a completat Chiriţoiu. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)