În era digitalizării, forţa de muncă ieftină a României nu este o soluţie, ci o amăgire pe termen mediu, consideră preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac, într-o analiză referitoare la efectele digitalizării asupra pieţei muncii, remisă miercuri AGERPRES.

"Odată cu digitalizarea, productivitatea se îmbunătăţeşte, unele locuri de muncă se înlocuiesc cu tehnologie, iar sarcinile intensive în forţa de muncă sunt relocate în pieţele emergente, unde forţa de muncă este mai ieftină. Din acest punct de vedere, România ar putea profita, pentru încă o vreme, de diferenţialul salarial important faţă de ţările avansate ale UE şi să atragă unele activităţi intensive în forţa de muncă dinspre ţările mai avansate. Totuşi, acesta nu este un model de afaceri atractiv şi nici nu reprezintă o soluţie, ci mai degrabă o amăgire pe termen scurt, eventual mediu", apreciază Cristina Chiriac.

Preşedintele CONAF a subliniat că digitalizarea va avea ca efect pozitiv apariţia unor categorii de locuri de muncă, iar ca efect negativ dispariţia unor alte locuri de muncă.

"Pe termen scurt, vorbim de efectele negative ale digitalizării manifestate de dispariţia de locuri de muncă, prin preluarea de către roboţi a execuţiei multor sarcini de tipul celor repetitive, periculoase sau obositoare fizic, dar şi efecte pozitive care au în vedere apariţia unor noi locuri de muncă, legate de adoptarea noilor tehnologii. Pe termen mediu şi lung, putem vorbi despre modernizarea calificărilor, dar şi de o posibilă polarizare a calificărilor, ceea ce ar putea avea ca rezultat noi forme de muncă necalificate. Balanţa creare-desfiinţare de locuri de muncă apare pozitivă la prima vedere. Studiile arată că o creştere cu 10% a gradului de digitalizare ar duce la o scădere cu 1,02% a ratei şomajului, cel mai mare efect resimţindu-se în economiile emergente din Asia de Est, Asia de Sud şi America Latină, care beneficiază în total de peste 4 milioane de locuri de muncă create ca urmare a digitalizării acestor regiuni", consideră Chiriac.

În opinia acesteia, digitalizarea facilitează combinarea muncii cu viaţa privată.

"Un alt efect al digitalizării este creşterea relocalizării. Pe măsură ce companiile din ţările avansate îşi îmbunătăţesc productivitatea datorită digitalizării, îşi transferă locuri de muncă în ţările mai puţin dezvoltate, cu un grad de digitalizare mai redus. Digitalizarea are efecte şi asupra mobilităţii forţei de muncă, facilitând combinarea muncii cu viaţa privată. În principiu, formele mobile de muncă pot fi avantajoase pentru angajaţi şi angajatori deopotrivă, dar pentru aceasta este nevoie de includerea în contractele de muncă a unor specificaţii suplimentare, care să trateze cu claritate particularităţile legate de specificul muncii la distanţă", se arată în analiză.

Pe de altă parte, oficialul CONAF avertizează că digitalizarea include şi riscul concentrării informaţiilor în câteva monopoluri capabile să se sustragă controlului statului.

"Pe lângă şansele oferite de era digitalizării, există, de asemenea, riscuri: o concentrare sporită a datelor în mâinile câtorva monopoluri capabile să se sustragă controlului de stat, o intensificare a decalajului digital şi polarizarea societăţii, exacerbarea importanţei pregătirii permanente comparativ cu cea a educaţiei iniţiale, eroziunea locurilor de muncă, dar şi a limitelor dintre viaţa profesională şi cea privată, accelerarea şi intensificarea muncii şi accentuarea stresului. În cazul în care maşinile vor prelua tot mai multe sarcini, se vor putea pierde o întreagă gamă de abilităţi şi competenţe, fizice, manuale, chiar şi intelectuale", a adăugat ea.

În altă ordine de idei, Cristina Chiriac a atras atenţia că lipsa unui temei juridic comun împiedică statele să recunoască şi să accepte documentele de identificare electronice emise în alte state.

"În unele ţări există un paradox al datelor cu caracter personal - cetăţenii consideră că deţin controlul asupra datelor cu caracter personal dar, în realitate, administraţiile publice oferă doar o transparenţă limitată. În unele ţări se observă şi situaţia inversă. Documentul de identitate electronic poate garanta identificarea fără echivoc a unei persoane şi face posibilă furnizarea serviciului către persoana îndreptăţită. Aproape toate statele membre au sau sunt în curs de a introduce un sistem de identificare electronică care beneficiază de sprijin la nivel naţional. Cu toate acestea, lipsa unui temei juridic comun împiedică statele membre să recunoască şi să accepte documentele de identificare electronice emise în alte state membre. Transparenţa a înregistrat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte performanţa şi responsabilităţile proprii ale administraţiilor publice, procesul de furnizare a serviciilor şi implicarea datelor cu caracter personal. Deşi transparenţa pare să se afle pe agenda de lucru a majorităţii administraţiilor publice, rezultatele diferă şi nu indică punerea în aplicare consecventă a acestui principiu: în timp ce unele state membre sunt foarte avansate, altele rămân în urmă", a mai spus aceasta. AGERPRES/(AS - autor: George Coman, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)