O poziţionare mai joasă a raportului leu/euro ar putea sprijini dezinflaţia pe termen scurt, dar, în schimb, ar induce riscuri mari la adresa evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 6 noiembrie 2019.

"S-a observat că evoluţia recentă a cursului de schimb leu/euro s-a decorelat întrucâtva de cea a ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune, care, în contextul ameliorării apetitului global pentru risc, dar şi al unor influenţe interne, au consemnat scăderi notabile în octombrie, recuperând, integral sau în bună parte, creşterile înregistrate în trimestrul III. S-a apreciat că o poziţionare mai joasă a raportului leu/euro, potenţial antrenată de diferenţialul ratei dobânzii - mai ales pe fondul relaxării politicii monetare de către Fed şi BCE, precum şi al atitudinii băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est -, ar putea sprijini dezinflaţia pe termen scurt, dar, în schimb, ar induce riscuri mari la adresa evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin impactul advers exercitat asupra balanţei comerciale şi a contului curent", se spune în minuta BNR.

Unii membri ai Consiliului au atras însă atenţia asupra riscului unei potenţiale schimbări bruşte a sentimentului pe piaţa financiară internaţională, implicând mişcări ample de capital, care să afecteze serios mediul financiar intern, ceea ce reclamă, mai ales în condiţiile deficitelor gemene, vigilenţă din partea băncii centrale şi pregătire pentru o eventuală necesară reacţie promptă.

Membrii Consiliului au sesizat şi creşterea anuală robustă care a continuat să caracterizeze creditul acordat sectorului privat în luna septembrie, doar în uşoară temperare faţă de luna anterioară, media acesteia mărindu-se în trimestrul III la un nivel marginal inferior maximului ultimilor 7 ani atins în primul trimestru al anului.

Conform BNR, uşoara încetinire din septembrie a venit în principal de pe segmentul împrumuturilor societăţilor nefinanciare, în timp ce variaţia creditelor acordate populaţiei a avansat marginal, în condiţiile continuării creşterii alerte, într-un ritm de două cifre, a celor în monedă naţională.

Referitor la evoluţiile în perspectivă, membrii Consiliului au concluzionat că este de aşteptat ca presiunile inflaţioniste din economie să se calmeze pe orizontul relevant al politicii monetare, inclusiv în raport cu previziunile din luna august, dar să rămână semnificative şi să se reintensifice uşor începând cu semestrul II al anului viitor. S-a arătat că după ce va urca modest deasupra intervalului ţintei în decembrie 2019, la 3,8%, rata anuală a inflaţiei va coborî probabil confortabil în jumătatea lui superioară în primul semestru al anului viitor, pentru ca apoi să se reînscrie pe o traiectorie lent crescătoare, care va tinde să se reapropie de limita de sus a intervalului, ajungând la 3,1% în decembrie 2020 şi la 3,2% la finele orizontului prognozei.

În ceea ce priveşte viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică va rămâne probabil solidă pe orizontul prognozei, în condiţiile unei încetiniri treptate a acesteia în 2019 - 2020, urmată însă de o reaccelerare în 2021. Chiar şi în contextul noii perspective - mai puţin optimistă pe termen scurt decât cea evidenţiată în august -, avansul economiei este aşteptat să-şi devanseze consistent ritmul potenţial în anul curent, iar apoi să rămână relativ în linie cu acesta, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului; astfel, excedentul de cerere agregată va creşte probabil considerabil în 2019, atingând un vârf post-criză, iar ulterior va oscila în jurul acestui nivel, pe un palier totuşi mai scăzut decât cel previzionat anterior.

Totodată, potrivit evaluărilor, consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2020 şi va rămâne ulterior principalul determinant al creşterii economice, pe fondul dinamicii robuste, deşi în temperare, a venitului disponibil real - reflectând inclusiv scăderea ratei inflaţiei şi mărirea transferurilor sociale -, precum şi în condiţiile unor rate reale ale dobânzilor bancare prezumate a se mări foarte lent pe orizontul prognozei.

Membrii Consiliului au arătat că, în contextul tensionat al pieţei muncii, creşterea veniturilor populaţiei ar putea chiar să depăşească previziunile, în timp ce, o evoluţie mai temperată decât cea anticipată ar fi posibilă în ipoteza implementării unor măsuri care să vizeze o diminuare a abaterii deficitului bugetar de la limita prevăzută de Pactul de Stabilitate şi Creştere; acestea ar afecta şi sentimentul de încredere a consumatorilor, deosebit de senzitiv la evoluţii/evenimente cu impact advers asupra situaţiei financiare curente/anticipate a gospodăriilor populaţiei.

Incertitudini şi riscuri considerabil mai mari caracterizează perspectiva investiţiilor, au apreciat membrii Consiliului, care presupune, la rândul ei, prelungirea influenţelor stimulative ale politicii fiscale pro-ciclice pe orizontul proiecţiei. Inclusiv în contextul calendarului electoral, sursa lor majoră o constituie viitoarea construcţie bugetară, date fiind creşterea considerabilă a deficitului bugetar în 2019 - îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanţare internă şi externă -, precum şi mărirea impactului bugetar anticipat al noii legi a pensiilor, de natură să facă necesare măsuri de stopare a deteriorării poziţiei fiscale, concretizate probabil, cel puţin pe termen scurt, în diminuarea cheltuielilor publice de investiţii, incluzându-le pe cele finanţate din fonduri europene.

Incertitudini continuă să decurgă şi din situaţia financiară a companiilor, precum şi din sentimentul de încredere a investitorilor rezidenţi şi nerezidenţi - condiţionat de calitatea mediului de afaceri, incluzând stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ -, dar şi din trendul de încetinire a economiei europene şi a celei globale şi din incertitudinile asociate, cu impact contracţionist asupra producţiei industriale interne şi eventual asupra investiţiilor străine directe.

Deosebit de preocupantă a fost considerată perspectiva continuării deteriorării contului curent şi a poziţiei externe de ansamblu a economiei, de natură să inducă riscuri la adresa macrostabilităţii, dar şi a sustenabilităţii creşterii economice, mai ales în actualul context economic şi financiar global, marcat de implicaţii adverse şi incertitudini decurgând din războiul comercial şi Brexit.

În evaluările realizate, membrii Consiliului au făcut referiri la discrepanţa dintre robusteţea absorbţiei interne şi slăbirea cererii externe, precum şi la problemele de competitivitate non-preţ ale unor sectoare, dar şi la pierderile de competitivitate prin preţ înregistrate de unele companii, pe fondul majorării susţinute a costurilor salariale şi al cvasi-stabilităţii cursului de schimb al leului.

Mai mulţi membri ai Consiliului au reafirmat nevoia unei corecţii controlate a dezechilibrului extern, susţinută prioritar de o ajustare bugetară, alături de reforme structurale consistente, care solicită însă timp.

A fost subliniată din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, a fost reiterată importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a readucerii ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. În acelaşi timp, s-a apreciat că, date fiind condiţiile macroeconomice şi riscurile interne şi externe, păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară este esenţială.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)