"Gaura" de 11 miliarde de lei, descoperită de noul ministru al Finanţelor, Florin Cîţu, în bugetul statului ar putea fi acoperită, în mare măsură, cu banii pe care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) îi poate recupera de la firmele de ridesharing, în conformitate cu legislaţia în vigoare, susţin reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

"Companiile de ridesharing - nesatisfăcute de blocarea modificărilor legislaţiei româneşti create special pentru a-i avantaja pe cei care nu au plătit taxe şi impozite către statul român în ultimii cinci ani - încearcă acum să forţeze noul guvern PNL să le dea tot ce au cerut. Deja s-au lansat în mass-media declaraţii, precum cele ale domnului Cătălin Codreanu, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economia Digitală, cum că lipsa capacităţii administrative a făcut ca, în pofida eforturilor făcute de autorităţile de reglementare, eliberarea tuturor documentelor necesare autorizării şoferilor care fac ridesharing sau e-hailing să nu fie finalizată la 1 noiembrie, deşi toţi operatorii de transport alternativ sunt în diferite stadii de îndeplinire a condiţiilor necesare. Acesta este un fals. Adevărul este că operatorii de aşa-zis ridesharing nu au respectat nici măcar legea făcută special pentru ei, refuzând în continuare să intre în legalitate, apoi au mai cerut o amânare de încă patru luni, peste cei patru ani şi jumătate în care au funcţionat în ilegalitate (...) Confiscarea acestor venituri ar putea ajuta actualul guvern să acopere gaura de 11 miliarde de lei pe care a descoperit-o ministrul Finanţelor. Dacă ANAF va aplica legea, România ar putea renunţa şi la împrumuturile externe, în următoarea perioadă", notează COTAR.

Potrivit sursei citate, legislaţia din România prevede confiscarea câştigurilor provenite din activităţi neautorizate, "ceea ce nu s-a aplicat în cazul persoanelor fizice sau juridice care au obţinut venituri din activităţile neautorizate şi nelicenţiate de transport, precum 'ridesharing'".

"Listele primite de ANAF din Olanda arată, fără echivoc, faptul că, atât persoane fizice, cât şi firme care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, au avut încasări uriaşe, fără a plăti nicio taxă către statul român. Una dintre firmele controlate recent fraudase bugetul cu aproape cinci milioane de lei. Cu toate acestea, se poate observa, în continuare, că politicienii care s-au grăbit, în Parlament, să treacă 'pe repede înainte' OUG privind transportului alternativ, în care apare o nouă prevedere, introdusă de cei care susţin activitatea de 'ridesharing', respectiv prelungirea legală a posibilităţii de a frauda statul român încă 4 luni, de acum înainte, în condiţiile în care statul român se împrumută săptămânal, pentru a-şi putea onora plăţile", avertizează transportatorii.

Deputaţii au adoptat, în data de 22 octombrie 2019, proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto intermediate prin platforme digitale.

Potrivit documentului, transportul alternativ este efectuat de un operator de transport autorizat, contra cost, pe bază de contract de transport alternativ încheiat între pasager şi operatorul de transport deţinător al autoturismelor, care este intermediat de un operator al platformei digitale, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, printr-o platformă digitală avizată tehnic de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI).

În situaţia în care operatorul platformei digitale este o persoană juridică nerezidentă, acesta este obligat să aibă, pe toată perioada în care îşi desfăşoară activitatea de intermediere a transportului alternativ pe teritoriul României, o filială înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), prin care se derulează activităţile comerciale în România.

Actul normativ mai prevede că pentru fiecare autoturism deţinut în proprietate, închiriere, comodat, contract de leasing şi utilizat în vederea efectuării transportului alternativ agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române - ARR, emitentă a autorizaţiei de transport alternativ, eliberează operatorului de transport alternativ, în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, câte o copie conformă a acesteia, după depunerea documentelor, în copie, referitoare la autorizaţia de transport alternativ, la certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate a autoturismului, declaraţia pe propria răspundere privind îndeplinirea de către autoturismul respectiv a condiţiilor necesare, precum şi la contractul de închiriere a autoturismului sau contractul de comodat în forma autentificată a autoturismului, după caz.

Retragerea autorizaţiei de transport alternativ se face de autoritatea de autorizare şi are drept consecinţă pierderea calităţii de operator de transport alternativ autorizat, precum şi retragerea tuturor copiilor conforme eliberate pe baza autorizaţiei respective. Autorizaţia de transport alternativ poate fi retrasă dacă operatorul nu îndeplineşte una dintre condiţii, a folosit documente false, şi-a încetat activitatea ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive sau la cerere.

Deputaţii au mai decis eliminarea din ordonanţă a prevederii potrivit căreia autoturismele cu care se efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească o condiţie de a avea maximum cinci locuri, inclusiv locul conducătorului auto. De asemenea, în cazul în care se încasează direct de la pasager, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, contravaloarea serviciului prestat, operatorul de transport alternativ are obligaţia de a utiliza aparat de marcat electronic fiscal, de a emite şi înmâna bon fiscal pasagerului, precum şi de a emite factură la solicitarea acestuia.

În cazul serviciilor de transport alternativ pentru care plata se realizează exclusiv online, prin intermediul platformei digitale, prin debitarea contului pasagerului cu suma reprezentând contravaloarea cursei respective, este obligatorie emiterea unei facturi electronice către pasager, prin intermediul platformei digitale.

Operatorul platformei digitale are şi obligaţia să achite la bugetul de stat o taxă în valoare de 100.000 de lei la fiecare 24 de luni.

În trafic, pe durata efectuării curselor de transport alternativ, autoturismele înregistrate pe platforma digitală vor avea afişat la vedere, în partea din faţă şi din spate a autoturismului, un ecuson pentru transport alternativ cu dimensiunea de 10 cm x 10 cm, ce va conţine, pe lângă numărul de înmatriculare al autoturismului, şi elemente de siguranţă care să ateste autenticitatea ecusonului, denumirea platformei digitale pe care este înregistrat autoturismul.

Persoanele fizice şi juridice care derulează operaţiuni ce intră sub incidenţa prezentei ordonanţe de urgenţă beneficiază de o perioadă de tranziţie până la data de 1 februarie 2020.

Parlamentarii din Camera Deputaţilor au decis, totodată, abrogarea articolului 38 care prevedea că avizul tehnic pentru platformele digitale, autorizaţia pentru transportul alternativ, precum şi copia conformă a autorizaţiei pentru transport alternativ se eliberează pentru perioadele corespunzătoare prevăzute, fără a depăşi data de 30 septembrie 2022.

Camera Deputaţilor este for decizional. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)