România se află pe ultima poziţie între statele UE şi pe locul 67 din 193 de state din lume la capitolul digitalizarea administraţiei publice, conform unui studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite realizat anul trecut, însă investiţiile şi creşterea educaţiei digitale reprezintă cheia unui succes garantat, susţine preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.

"Deşi suntem în era când tehnologiile informatice exced cu mult sfera noastră de a ne imagina universul digital, România se află pe ultima poziţie între statele UE şi pe locul 67 din 193 de state din lume la capitolul digitalizarea administraţiei publice, conform unui studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite realizat anul trecut. Conform ONU, în clasamentul provocărilor în guvernarea digitală şi susţinerea eforturilor ţărilor de a realiza progres în acest domeniu, primele 15 locuri sunt ocupate de către ţările din vestul Uniunii Europene, pe lângă Australia, Coreea şi Noua Zeelandă; majoritatea acestor ţări au început procesul de digitalizare în urmă cu peste 15 ani, cumulând investiţiile treptate în tehnologii cu educarea populaţiei şi a instituţiilor pentru a facilita aderarea acestora la un mediu digital", arată preşedintele CONAF.

În opinia sa, cheia succesului lor constă în parteneriate între mediul public şi privat cu scopul de educare a populaţiei, promovarea interacţiunii on-line a instituţiilor cu cetăţenii prin crearea de platforme digitale şi oferirea de avantaje utilizatorilor (de exemplu returnarea mai rapidă a TVA) cât şi implicarea instituţiilor financiare şi a operatorilor telecom în creşterea încrederii populaţiei în mediul online prin semnalizarea beneficiilor noilor tehnologii.

"În tot acest demers, pe care fiecare stat este nevoit să îl întreprindă, investiţiile în crearea infrastructurii tehnologice şi a site-urilor web publice, care sunt uşor de navigat şi conţin informaţii complete sunt primordiale. Fără investiţii nu putem vorbi de digitalizare aşa cum nu putem vorbi de infrastructura rutieră", afirmă Chiriac.

Potrivit sursei citate, în România nivelul de educaţie digitală este scăzut, românii folosind internetul în special pentru accesarea reţelelor sociale şi divertisment. În plus, România se confruntă cu un decalaj mare între mediul urban şi cel rural, în ceea ce priveşte infrastructura tehnologică de tip internet cu bandă largă (doar 40% acoperire în zonele rurale).

"Dacă dorim însă să pedalăm rapid la capitolul digitalizare în sectorul de stat, trebuie să avem în vedere că decalajul între ţara noastră şi restul statelor membre UE este imens (28 de poziţii şi celelalte state nu stau pe loc să ne aştepte din urmă). Deşi România a înregistrat o creştere a numărului de servicii oferite online faţă de 2017, se clasează pe ultimul loc din cauza cadrului legislativ deficitar în domeniul digitalizării, infrastructura tehnologică neuniformizată în cadrul instituţiilor publice cât şi a lipsei unei preocupări în ceea priveşte dezvoltarea competenţelor digitale necesare în aparatul administrativ. Acum că ştim unde ne aflăm, important este să constientizăm fenomenul globalizării şi necesitatea digitalizării şi să facem paşi rapizi în găsirea de soluţii şi implementarea acestora. M-am întrebat de nenumarate ori de ce este nevoie ca noi, românii, să încercăm de fiecare dată să fim diferiţi în abordare încercând mereu să reinventăm roata, atunci când state dezvoltate au experimentat idei care ulterior au fost identificate ca fiind soluţii viabile şi cu efecte scontate pe termen lung", mai spune preşedintele CONAF.

În opinia sa, printre soluţiile care pot fi implementate rapid şi în România se numără: identitate electronică, semnătură digitală, parolă unică de identificare. De asemenea, pot fi încheiate convenţii pentru optimizarea interacţiunii cu instituţiile guvernamentale (de ex. între instituţii bancare şi agenţii naţionale de administrare fiscală), iar sistemele digitale facilitează dezvoltarea incluziunii sociale sau aplicaţiile consolidate de self-service din aria serviciilor financiare, medicale, sociale, imobiliare, transport (e-tax, e-health, servicii de asigurări şi fonduri de pensii, istoric medical, etc).

"La nivel guvernamental trebuie să se aibă în vedere adaptarea continuă a cadrului instituţional şi legislativ pentru susţinerea digitalizării cât şi centralizarea informaţiilor într-o bază de date comună tuturor instituţiilor publice şi îmbunătăţirea calităţii datelor prin încorporarea feedback-ului venit de la utilizatori", a mai spus aceasta, adăugând că pe termen lung trebuie gândită o alocare a resurselor pentru creşterea gradului de educaţie digitală.

Ea dă exemplu Danemarcei, liderul ţărilor digitale din Europa, deoarece reuşeşte să îşi angajeze cetăţenii în utilizarea aplicaţiilor digitale printr-o promovare a beneficiilor aduse de aceste soluţii.

"Una dintre primele măsuri ale Guvernului a fost cea de a impune facturarea electronică pentru companii şi crearea unui cont bancar atât pentru persoanele juridice cât şi fizice, cont în care se transferă toate plăţile de la instituţiile publice prin intermediul interfeţei "Easy Account System" (EAS). Ca o soluţie pentru lipsa de implicare a instituţiilor publice a fost necesară elaborarea unei legislaţii, care să impună respectarea iniţiativelor în domeniul digitalizării. Atacul cibernetic din 2013, ce a cauzat întreruperea temporară a serviciilor de banking, a crescut nivelul de conştientizare al acestei probleme, făcând din securitatea cibernetică una din priorităţile cheie ale guvernului. A fost lansată platforma "e-Service" - canal dedicat mediului de business ce permite raportarea obligaţiilor financiare către sectorul public, în acelaşi timp asigurând transparenţa informaţiilor. Portalul conţine mai mult de 200 de formulare online. A fost lansată o platformă destinată căutării de joburi ce conţine informaţii detaliate cu privire la profilul candidaţilor, respectiv al companiilor. A fost lansat "Procurement portal" - ce are rolul de a facilita cooperarea între public, companii şi serviciile guvernamentale", a adăugat şeful CONAF.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)