Peste două treimi dintre români (66,8%) s-au arătat dispuşi să facă o schimbare totală în ceea ce priveşte cariera lor şi să opteze pentru reconversie profesională, în timp o treime (33,2%) ar face acest lucru doar dacă ar întâmpina probleme serioase pe piaţa muncii, se arată în studiul global "Decoding Global Trends in Upskilling and Reskilling", realizat de BestJobs şi Boston Consulting Group.

Respondenţii din România consideră că locul lor de muncă va fi afectat de schimbările tehnologice lucrează în domenii precum digital & analiză şi automatizare (59%), IT şi tehnologie (52%), finanţe şi audit (45,6%). La polul opus, cel mai puţin îngrijoraţi din acest punct de vedere sunt cei care lucrează în vânzări (31%), juridic (24%) şi asistenţă socială (23%).

În acelaşi timp, doi din trei români sunt dispuşi să o ia de la zero în carieră, ca răspuns al schimbărilor tehnologice, iar şapte din zece dedică timp semnificativ într-un an învăţării pentru a-şi perfecţiona aptitudinile, astfel încât să facă faţă provocărilor aduse pe piaţa muncii de tendinţe majore precum avansul tehnologic şi globalizarea.

La polul opus, 33,2% dintre români nu sunt dispuşi să dobândească aptitudini şi cunoştinţe pentru un job diferit şi ar face acest lucru doar dacă ar întâmpina probleme serioase pe piaţa muncii, în timp ce 26% susţin că petrec puţin timp pe an pentru a-şi dezvolta competenţele.

Angajaţii de la nivel global spun că sunt conştienţi de avansul tehnologic şi de automatizare, 61% dintre aceştia afirmând că propriile locuri de muncă vor fi afectate într-o mare măsură de aceste trenduri. Respondenţii care se simt cel mai puţin afectaţi vin din: America Centrală, Marea Britanie, China şi România. Totodată, angajaţii cei mai speriaţi de aceste trenduri provin din: Grecia, Portugalia, Nigeria, Brazilia şi Japonia.

În privinţa efectelor globalizării, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de această tendinţă sunt angajaţii din ştiinţă şi cercetare (41,7%), IT & tehnologie (41%), digital & analiză şi automatizare (40,3%). De partea cealaltă, cei care se consideră mai puţin afectaţi de globalizare lucrează în administraţie şi secretariat (26,4%), media şi informaţii (25,4%) şi juridic (23%).

Conform cercetării, România se situează pe locul 31 în rândul ţărilor analizate în ceea ce priveşte timpul alocat de către angajaţi pentru învăţare şi dezvoltare profesională, cu aproximativ 71% dintre respondenţi menţionând că alocă săptămâni sau chiar câteva luni pe an pentru astfel de activităţi, cei mai mulţi dintre aceştia venind din domenii precum ştiinţă şi cercetare, IT şi sănătate.

Ţări precum Mexic, Panama şi Republica Dominicană se află pe primele trei locuri în privinţa disponibilităţii angajaţilor să treacă printr-un proces de reconversie profesională, cu un procent de circa 90% dintre angajaţi. Pe de altă parte, angajaţii din ţări precum Iran, Bulgaria, Polonia sau Germania, sunt cei mai puţin deschişi la această idee, într-un procent de până la 53% pentru fiecare dintre aceste ţări.

În România, cea mai mare deschidere pentru reconversie profesională o au angajaţii din domenii precum vânzări (78,3%), media şi informaţii (78%), achiziţii şi logistică (74,4%). La polul opus, se află cei din IT (54%), ştiinţă şi cercetare (53,9%) şi juridic (53,6%).

La capitolul resurselor folosite pentru învăţare, cei mai mulţi angajaţi români (69,3%) preferă să înveţe singuri (self-learning), ori se bazează pe trainingul la job (66,8%) pentru a dobândi noi aptitudini profesionale. De asemenea, o pondere importantă în instrumentele de învăţare o au aplicaţiile mobile (24%) şi cursurile online (20%).

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 366.000 de oameni din 197 ţări din întreaga lume. La sondaj au răspuns 19.099 de români, dintre care 37% cu vârsta cuprinsă între 21 şi 30 de ani, 34% cu vârsta cuprinsă între 31 şi 40 de ani şi circa 19%, cu vârsta între 41 şi 50 de ani. În ceea ce priveşte ultimul nivel al studiilor absolvite, 46,2% sunt absolvenţi de facultate, 30,2% au studii de master, 20,7% au terminat doar liceul, în timp ce 1,2% au doctorat. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)