Angajatorul nu poate supraveghea video "orice clipire din ochi" a salariatului, iar asta este cel mai greu de convins angajatorul, a declarat, marţi, într-un eveniment dedicat dreptului muncii, Mihaela Niţu, avocat senior în cadrul Gruia Dufaut Law Office.

"Monitorizarea angajaţilor la locul de muncă ar putea fi justificată dacă vorbim, de exemplu, despre zone critice, precum centrale nucleare etc. Pe de altă parte, pe protecţia datelor, avem deja plângeri din partea angajaţilor, dar şi a angajatorilor. Din ce ştiu eu, au fost stabilite măsuri cu privire la supravegherea video. Din punctul meu de vedere, aceste norme au existat şi pe legea veche. De asemenea, informarea pe care trebuie să o facă angajatorul era şi pe legea veche... Însă, sunt o parte dintre angajatori care au luat treaba în serios şi au încercat să se conformeze. Nu cred că există o conformare de 100%. Ce a fost mai dificil, din punctul nostru de vedere, al consultanţilor, a fost să convingem angajatorul că nu poate supraveghea orice clipire din ochi a salariatului", a afirmat Niţu.

Aceasta a adăugat că monitorizarea video poate fi realizată, însă în nişte limite, care depind de la caz la caz.

"Monitorizarea poate fi făcută, dar există nişte limite, care depind de la caz la caz. De exemplu, dacă avem o fabrică, şi eu ca angajator sunt îndreptăţit să-mi apăr proprietatea, pot instala aceste camere pentru că se consideră interes legitim. Dar instalarea acelor camere trebuie să vizeze acele căi de acces de interes. Ca angajator, mai bine poate bloca accesul la anumite site-uri din start decât să procedeze la o monitorizare şi să afirme că X a intrat pe site-ul nu ştiu care... Vorbim despre o linie foarte fină, mai ales că acum avem şi telemunca... Angajatorul trebuie să aibă mare grijă să separe lucrurile. Să nu uităm că nu putem de un consimţământ al angajatului când vorbim despre prelucrarea de date personale de către un angajator. Nu vorbim despre un consimţământ de a-i fi instala un GPS pe maşina angajatului sau de a-i supraveghea activitatea de pe telefonul personal, de exemplu", a menţionat avocatul.

Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR) este un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, care se aplică direct în statele membre.

Noile reguli se aplică din data de 25 mai 2018, iar de atunci aproape toate statele membre şi-au adaptat legislaţia naţională pentru a se alinia la Regulament.

Reprezentanţi ai instituţiilor din domeniul muncii, formării profesionale şi antreprenoriatului participă, marţi, la cea de-a VII-a ediţie a Forumului Dreptului Muncii, organizată de publicaţia Legal Magazin, la Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB). AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)