Pesta porcină africană a zguduit din temelii nu doar creşterea porcului din România, ci şi industria de procesare, în condiţiile în care în acest an doar 5% din producţia naţională de carne de porc se foloseşte în procesare, susţine directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase.

"Pesta porcină africană a zguduit nu doar creşterea porcului din România, dar aş putea spune că a zguduit din temelii şi industria de procesare. Din necesarul intern de carne de porc, România nu era în măsură să asigure şi pentru piaţă şi pentru procesare, însă membrii noştri ne-au spus că anul trecut lucrau cu 95% carne din producţia naţională, iar acum lucrurile s-au inversat: 95% carne din spaţiul intracomunitar şi doar 5% din producţia internă", a declarat Dana Tănase, la o conferinţă de profil susţinută la târgul Indagra 2019.

Ea a precizat că autorităţile ar trebui să ia în seamă o serie de factori şi de măsuri de natură să stopeze răspândirea virusului pestei porcine africane, menţionând că în opinia reprezentanţilor Comisiei Europene principalul factor de risc este gospodăria populaţiei.

"Există o serie de factori care au trebui luaţi în seamă atunci când vorbim de elaborarea unui program viabil şi a unor măsuri de natură să stopeze răspândirea acestui virus. Reprezentanţi ai Comisiei Europene susţin că primul factor de risc, care trebuie avut în vedere, este gospodăria populaţiei. Gospodăria populaţiei reprezintă punctul nevralgic şi cel mai sensibil în ziua de astăzi din toate punctele de vedere, nu marii fermieri. Creşterea în libertate a porcilor nu se poate lua în considerare în România decât poate în Delta Dunării, unde este ceva extrem. Bineînţeles trebuie avută în vedere circulaţia mijloacelor de transport. De altfel, într-un document privind riscul faţă de pesta porcină africană elaborat de ANSVSA în anul 2013 se menţionează foarte clar că unul dintre factorii de risc îl reprezintă circulaţia mijloacelor care tranzitează România şi au ca origine ţări în care evoluează pesta porcină africană. Autorităţile competente trebuie să ia în calcul acest aspect, să dezvolte şi să solicite bani de la Guvern ca să existe dezinfectoare. Personal, vă spun că în vara aceasta trecând pe la Negru Vodă în Bulgaria am intrat printr-un dezinfector cu maşina", a precizat reprezentantul ARC.

Dana Tănase a dat exemplul Danemarcei, ţară care a construit un gard de 70 de kilometri la frontiera cu Germania. "Deşi, el în sine nu opreşte evoluţia bolii, concură alături de toate celelalte măsuri care au fost luate la reducerea riscului de a apărea peste porcină africană în Danemarca. Mai mult, reprezentanţii procesatorilor din Danemarca au spus că toate camioanele care tranzitează Danemerca sunt dezinfectate", a explicat director executiv al ARC. Danemarca este primul producător de carne de porc din Europa.

Potrivit datelor prezentate de reprezentantul procesatorilor, citând statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia industrială de carne de porc în România a crescut de la 435.834 tone în 2016, la 461.149 de tone în 2018, iar în primul semestru al acestui an s-au consemnat 206.468 tone.

Valoarea producţiei industriale de carne de porc în 2016 a fost de 2 miliarde de lei, iar în anii 2017 şi 2018 s-a menţinut în jurul a 3 miliarde lei. În semestrul I al acestui an valoarea producţiei industriale de carne de porc este undeva la un miliard de lei.

Din punct de vedere al producţiei industriale de produse din carne de porc, aceasta a crescut în 2017 la 356.043 tone, faţă de 345.000 de tone în 2016, dar a scăzut la 324.175 tone anul trecut, cantitate care s-ar putea obţine şi în acest an în condiţiile în primul semestru s-au obţinut 175.946 tone, a susţinut reprezentantul ARC. Valoric, piaţa produselor din carne de porc a crescut de la 4 miliarde de lei în 2016, în jurul a 5 miliarde de lei în 2017 şi 2018, iar în primul semestru al acestui an a ajuns la 3 miliarde de lei.

Conform datelor INS privind importurile de carne de porc, în 2016 schimburile intra-comunitare au fost de 162.179 tone, în 2017 au depăşit 306.640 tone, în 2018 - 458.766 tone, iar în prima jumătate a acestui an s-au consemnat deja 220.446 tone. În ceea ce priveşte exporturile de carne de porc, dacă în 2016 România exporta 23.680 tone de carne de porc, în 2017 - 41.637 tone, această cantitate a înregistrat anul trecut un recul până la 24.220 de tone, ca în primul semestru din 2019 să ajungă la numai 5.682 tone.

"Valoric, importurile de carne de porc au ajuns anul trecut la 807 milioane de euro, iar în primul semestru în jur de 417 milioane euro. Cred că pe total anul 2019 vom avea în martie 2020 datele finale şi vor fi asemănătoare, dacă nu mai mari decât în 2018", a spus Dana Tănase. În 2016, România a importat carne de porc de 292 milioane de euro, iar în 2017 de 558 de milioane de euro.

Pe de altă parte, exporturile de carne de porc au fost în valoare de 40 de milioane de euro în 2016, au crescut la 75 de milioane de euro în 2017, ca în 2018 să scadă semnificativ la 42 de milioane de euro şi la numai 8 milioane de euro în prima jumătate a acestui an.

La produsele din carne de porc, balanţa import/export este aproape similară, susţine directorul executiv al ARC, "de aceea necesitatea dar şi dorinţa noastră de a nu include ţara în zona roşie şi de o menţine astfel încât să fim credibili pe pieţele externe".

Potrivit datelor INS, în 2017, importul de produse de carne de porc a fost de 45.833 tone, iar exportul de 48.504 tone. În 2018 s-au importat 52.014 tone produse carne de porc şi s-au exportat 52.242 tone, iar în prima jumătate a lui 2019, cifrele INS arată 26.510 tone la import şi 26.326 tone la export. Valoarea importurilor de produse din carne de porc în 2018 a fost de 156 milioane de euro, iar cea a exporturilor de 185 milioane de euro. În primul semestru s-a consemnat la import o valoare de 84 milioane de euro, în timp ce la export s-au obţinut 98 milioane de euro pe produse din carne de porc.

Directorul executiv al ARC a participat, la Indagra 2019, la conferinţa "Pactul Pro Porc", organizat de Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)