Numărul fermierilor din judeţul Mureş care accesează programul de tomate al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a crescut în fiecare an cu peste 30%, de la 62 de producători în anul 2017, la 120 în acest an.

"În programul de tomate avem peste 120 de fermieri, sunt nişte proceduri la program, dacă statul dă ajutor de minimis, atunci trebuie să dea şi garanţia sănătăţii pe produs. Astfel, de la înfiinţarea plantării în solarii, până la recoltare roşiile sunt monitorizate, sunt recoltate probe şi sunt analizate. Concluzia laboratorului este că roşiile sunt garantate din punct de vedere al consumului. Dacă în 2017 - primul an în care am început programul de tomate - aveam 62 de fermieri, în 2018 au fost 80, astăzi avem 120. Peste 30% în fiecare an e creşterea fermierilor înscrişi în programul de tomate", a declarat, pentru AGERPRES, şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DJA) Mureş, Ioan Rus.

Fermierii din judeţul Mureş susţin că programul MADR pentru tomate este un lucru extrem de benefic, însă ar trebui ca decidenţii să ţină cont puţin şi de diferenţele climatice între zona de sud a ţării şi zonele din centrul ţării.

"Am avut noroc că a fost timpul bun şi ne-a ajutat. Am insistat ca MADR să ne delimiteze un pic de zona de sud a ţării, unde fermierii sunt cu două-trei săptămâni înaintea noastră pe piaţă, datorită climei, şi primăvara şi toamna. A venit o derogare pentru 1 noiembrie şi nu în octombrie, e bine şi aşa. Anul acesta m-am încadrat cu cantitatea încă din ciclul I. Am o suprafaţă de 10 ari la roşii, dar am şi gogoşari şi ardei în solar. Am pus mai multe soiuri de roşii care s-au copt treptat, fiindcă e greu cu livrarea fiindcă atunci când ieşim noi pe piaţă, pieţele sunt deja pline de olteni. De aceea am zis că ar fi nevoie de o derogare pentru noi, fiindcă ei ies cu 2-3 săptămâni înainte, iau la început preţ bun, iau şi banii şi au şi marfa vândută, până se coc roşiile noastre", a declarat, pentru AGERPRES, fermierul Stelian Chiroi din comuna Valea Largă.

Pentru a face faţă concurenţei olteneşti şi pentru a se diferenţia pe piaţă, fermierul a spus că a optat pentru soiuri româneşti, care sunt mult mai gustoase, deşi nu sunt chiar atât de rezistente ca celelalte soiuri.

"M-am axat pe soiuri româneşti pentru problema cu desfacerea. Puneam în anii trecuţi soiuri care rezistă mai mult timp, dar lumea a început să caute calitate, aşa că facem cantitate mai mică, dar de calitate şi gust care nu se compară. Programul e foarte bun, e un ajutor foarte mare. Eu tot zic că nu e totuna să îţi dea cineva bani sau să îţi ia", a precizat fermierul. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)