Suntem consideraţi tigrii Europei din punct de vedere al creşterii economice, dar suntem cei mai săraci şi ne batem cu bulgarii, iar România trebuie să copieze modelele din statele vest-europene pentru a ridica standardul de viaţă, a declarat, marţi, în cadrul unei dezbateri de specialitate organizată de Comitetul Economic şi Social European (CESE), Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa".

"Suntem pe primul loc în Europa din punct de vedere al persoanelor sărace active, cu aproximativ 19% din populaţia salariată (...) Suntem consideraţi tigrii Europei din punct de vedere al creşterii economice, dar suntem cei mai săraci şi ne batem cu bulgarii. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar statistic şi situaţia economică arată acest lucru. Domnul ministru spune că viitorul (pe politici sociale şi economice n.r.) este România. Eu sper că nu... Noi vrem să vedem un model din alte ţări vest-europene decât cel din România, care ar trebui să copieze aceste modele pentru a ridica standardul de viaţă şi a realiza coeziunea pe care o aşteaptă cetăţeanul român", a afirmat Hossu.

În viziunea liderului sindical, pe tema dialogului social, ministrul Muncii, Marius Budăi, nu vrea să-şi asume răspunderea de a crea mecanismele de consolidare a partenerilor sociali, a dialogului şi a contractelor colective de muncă.

"Guvernul României, prin programul său de guvernare din 2016 cu care a câştigat alegerile, avea prevăzut reforma sistemului legislativ legată ce dialogul social. După doi ani şi jumătate, Guvernul nici măcar la iniţiativele parlamentare nu şi-a exprimat un punct de vedere. Ceea ce ministrul (Marius Budăi, ministrul muncii n.r.) nu vrea să-şi asume este problema răspunderii de a crea mecanismele de întărire a partenerilor sociali, a dialogului şi a contractelor colective de muncă", a precizat preşedintele "Cartel Alfa".

Conform datelor prezentate de către Bogdan Hossu, România a promovat de pe penultimul loc în UE până pe antepenultimul loc din punct de vedere al nivelului salariului brut.

"(...) din cauza transferului integral de taxe sociale de la angajator la angajat am promovat de pe penultimul loc din punct de vedere al nivelului salariului brut, pe antepenultimul loc, dar cu posibilitatea foarte pragmatică de scădere a acestuia, pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale, mai ales în sectorul economic şi cel privat. Din 5 milioane de salariaţi, 1,5 milioane nu au transferul de taxe efectuat, iar rezultatul este că, din punct de vedere al salariului net, au pierderi mare parte dintre aceştia. În acelaşi timp din 5,2 milioane de salariaţi, avem peste 2,1 milioane care sunt la nivelul salariului minim pe economie. În 2011, fără să existe o dezbatere publică şi prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, Guvernul din acea perioadă a schimbat radical la presiunea Consiliului Investitorilor Străini şi a Camerei de Comerţ Americană, cadrul legislativ pe patru legi importante: Legea de constituire a partenerilor sociali, Legea contractelor colective de muncă, Legea conflictelor de muncă şi Legea dialogului social. Rezultatul este că prin lege contractul colectiv unic la nivel naţional care permitea acoperirea aproape în integralitate a tuturor lucrătorilor din România a dispărut, contractele colective sectoriale care ar fi trebuit să suplinească lipsa contractului colectiv şi să dea specificul negocierilor respective, din 2011 şi până în prezent nu s-a mai încheiat niciun contract sectorial", a subliniat Hossu.

Acesta a adăugat că numai în cazul a 7% din totalul celor 540.000 de firme din România au fost realizate contracte colective la nivel de unitate.

"Din aproximativ 540.000 de unităţi economice existente în România sunt realizate contracte colective la nivel de unitate numai 7% dintre acestea şi acoperă aproximativ 850.000 de salariaţi din cei 5,2 milioane existenţi. Din contractele colective la nivel de unitate, aproape 90% sunt încheiate de reprezentanţii salariaţilor, şi nu de sindicat din cauza criteriilor şi condiţionărilor care există în actuala lege. Evident că din punct de vedere al salariului minim există mici deosebiri. Dacă ne comparăm cu marele ducat de Luxemburg care are 1.960 de euro, cei 250 de euro din România creează o mică deosebire din punct de vedere al salariului minim... Efectul tuturor acestor elemente este că avem 3,5 milioane, din anumite date 4 milioane de cetăţeni români care au migrat din România către alte ţări din Uniunea Europeană. În principal, avem în Italia, Spania şi Portugalia, dar astăzi suntem răspândiţi peste tot cu o densitate mai mare sau mai mică", a precizat sindicalistul.

Grupul "Lucrători' al Comitetului Economic şi Social European (CESE) organizează, marţi, şedinţa extraordinară cu tema "Drepturile lucrătorilor şi convergenţa socială: o Europă a valorilor comune'.

Comitetul Economic şi Social European este o organizaţie cu rol consultativ, instituit prin Tratatul de la Roma din anul 1957. Comitetul are 350 de membri din toate statele membre, care sunt numiţi de Consiliul Uniunii Europene. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)