România are nevoie de îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ în scopul reintegrării în fluxul economic şi turistic a cât mai multor zone şi obiective portuare şi ale şantierelor navale în mod coerent, coordonat şi unitar, aceasta fiind una dintre concluziile asumate de către autorităţi în cadrul unei reuniuni internaţionale dedicată Strategie Dunării, organizată la Bucureşti, în data de 31 mai.

Potrivit unui comunicat de presă al Eurolink - Casa Europei, transmis AGERPRES, pe durata evenimentului s-au desprins trei direcţii - cheie de acţiune ca fiind urgente şi primordiale pentru a fi înaintate către principalele instituţii UE, în primul rând către Comisia Europeană prin DG Mare.

Prima direcţie se referă la stabilirea unui calendar cu responsabilităţi clar individualizate, minister cu minister, pentru transpunerea în practică a recomandărilor şi solicitărilor formulate în cadrul Foii de Parcurs.

În acelaşi timp, este nevoie de transformarea radicală a abordării privind viitoarea dezvoltare durabilă a zonei, îndeosebi în context macro-regional şi global pentru evitarea adâncirii decalajelor existente şi decuplării de la ritmul de dezvoltare a spaţiului unic european mai ales în raport cu statele vecine României.

Nu în ultimul rând, trebuie susţinere practică prin măsuri concrete şi cât mai pragmatice a proiectelor considerate prioritare/fanion ale României şi ale principalilor săi parteneri prin implementarea proiectelor transnaţionale soft deja finanţate de UE şi BEI, ce merită şi ar trebui susţinute, inclusiv prin finanţări de tip ITI în viitorul exerciţiu financiar UE de după 2020.

De asemenea, printre componentele solicitate a fi luate în considerare şi implementate cât mai prompt şi flexibil, inclusiv prin utilizarea pârghiilor oferite de Strategia Dunării şi de Sinergia Mării Negre, precum şi a recentelor documente adoptate la Bucureşti în cursul Preşedinţiei Consiliului UE privind cercetarea şi inovarea în comun la Marea Neagră, se află şi completarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ în scopul reintegrării în fluxul economic şi turistic a cât mai multor zone şi obiective portuare şi ale şantierelor navale în mod coerent, coordonat şi unitar.

Conform celor implicaţi, o altă ţintă importantă este recentrarea abordării în mod integrativ asupra zonei afluenţilor Dunării şi trecerea la aplicarea unor măsuri inteligente privind navigabilitatea, promovarea destinaţiilor de ospitalitate turistică, conservarea biodiversităţii, digitalizarea transformativă.

În plus, trebuie urmărită adoptarea de urgenţă a sistemului de planificare teritorială concordată cu partenerii şi de standardizare urbană în ritm accelerat, conform concluziilor proiectului UE 'Dunărea Atractivă', dar şi adoptarea şi implementarea sistemului de guvernanţă multi-nivel şi a metodei 'coordonării deschise' UE, precum şi a altor forme inovative de leadership colaborativ deja testate cu succes în zonă, respectiv declanşarea şi extinderea unor consultări structurate la nivel naţional şi european, în mod periodic, în favoarea schimbărilor necesare şi recuperarea realistă a poziţionării dorite de operatorii portului Constanţa, precum şi de întreaga regiune a Dobrogei istorice şi a Deltei Dunării.

Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României a găzduit, la finele săptămânii trecute, cu ocazia marcării şi în România a Zilei Maritime Europene, un eveniment consacrat integral discutării şi adoptării de către reprezentanţii societăţii civile, mediului de afaceri şi sectorului academic a Foii de Parcurs privind dezvoltarea durabilă şi incluzivă a zonei Dunării Fluviale, Portului Constanţa şi a zonei maritime Dobrogea şi Deltei Dunării.

Organizatorii principali ai reuniunii au fost: Catedra Internaţională Onorifică "Jean Bart" în favoarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD), proiect coordonat de Fundaţia Eurolink - Casa Europei în parteneriat cu Academia Română; Hub-ul Macro-Regional Dunăre-Marea Neagră, prezidat de Clusterul IT Cluj şi Asociaţia "Comunităţile Locale Riverane Dunării" (CLDR - membră CoDCR). Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Fundaţia Hanns Seidel şi Asociaţia 'Ţine de Noi'.

Reuniunea de la Bucureşti a beneficiat de un mesaj introductiv referitor la combaterea poluării cu plastic a Mării Negre, transmis de către directorul general DG MARE, Joăo Aguiar Machado, iar la lucrări au mai fost formulate intervenţii de către vicepreşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene, senatorul Cristian Ghica, şeful Statului Major al Forţelor Navale, Viceamiralul Alexandru Mîrşu, secretarul de stat pentru Afaceri Europene - MAE, Melania-Gabriela Ciot, Consulul Onorific al Republicii Estonia, Alexandru Bobe, preşedintele Asociaţiei 'Ţine de Noi', Răzvan Orăşanu, directorul executiv al Centrului de Consiliere Energetică Ambientală al Academiei Române, Ionuţ Purica, preşedintele CLDR România, Gabriel Raicu, pro-rectorul Universităţii Maritime din Constanţa. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)