Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante s-a situat, în 2018, la 1,24%, înregistrând aceeaşi valoare ca şi în anul precedent, în timp ce numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 60.600, în creştere cu 600 faţă de anul 2017, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate vineri.

Potrivit sursei citate, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a posturilor vacante în 2018 s-au înregistrat în: alte activităţi de servicii (3,02%), în administraţia publică (2,78%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,07%).

În acest context, statistica arată că, în industria prelucrătoare, s-a concentrat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante (16.400 de locuri de muncă), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,38%.

La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă disponibile s-au înregistrat în activităţile din industria extractivă (0,14%, respectiv 100 de locuri vacante).

De asemenea, sectorul bugetar a însumat peste 28% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (7.600 de locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (6.900 de locuri vacante), respectiv de învăţământ (2.700 locuri vacante).

Faţă de anul 2017, cele mai semnificative creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în alte activităţi de servicii (+0,54 puncte procentuale), urmate de transport şi depozitare respectiv informaţii şi comunicaţii (+0,45 puncte procentuale pentru fiecare în parte), ultimele două activităţi înregistând şi cele mai relevante creşteri ale numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante (+1200 locuri vacante, respectiv +900 locuri vacante).

Faţă de perioada analizată, cele mai relevante scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au evidenţiat în 2018 în sănătate şi asistenţă socială (-0,72 puncte procentuale), intermedieri financiare şi asigurări (-0,51 puncte procentuale), administraţie publică (-0,48 puncte procentuale), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,46 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative scăderi în sănătate şi asistenţă socială (-2.200 locuri de muncă vacante), respectiv în administraţia publică (-1.000 de locuri de muncă vacante).

În funcţie de grupele majore de ocupaţii, în anul 2018, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei, cât şi al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante, s-a constatat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,55% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 16.400 locuri vacante).

La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,42% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 100 locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,69% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2.300 locuri vacante).

Pe regiuni de dezvoltare, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,96%), Bucureşti-Ilfov (1,53%), respectiv Nord-Vest (1,36%). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată în regiunea Bucureşti-Ilfov (16.700 locuri vacante), care a reprezentat peste 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Vest (9.700 locuri vacante), respectiv Nord-Vest (9.200 locuri vacante) au însumat peste 31% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,59%, respectiv 2.300 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,81%, respectiv 4.100 locuri vacante), respectiv regiunea Nord-Est (0,96%, respectiv 5.300 locuri vacante) care împreună deţin circa 19% din totalul locurilor de muncă vacante.

Comparativ cu anul 2017, în majoritatea regiunilor s-au înregistrat scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante. Astfel, cele mai relevante scăderi s-au înregistrat în regiunile Sud-Muntenia (-0,17 puncte procentuale, respectiv -900 locuri vacante), respectiv regiunile Nord-Est şi Sud-Est (-0,06 puncte procentuale, respectiv -200 locuri vacante pentru fiecare în parte).

La polul opus, regiunile Vest (+0,21 puncte procentuale, respectiv 1.100 locuri vacante) şi Centru (+0,08 puncte procentuale, respectiv +600 locuri vacante) au cunoscut cele mai pronunţate creşteri ale celor doi indicatori. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)