Spiritul american al antreprenoriatului este una dintre cele mai admirate calităţi ale Statelor Unite, iar alături de acesta există un mediu de inovaţie care prosperă, a declarat, miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Hans Klemm, la cea de-a doua ediţie a conferinţei internaţionale dedicate inovării - Innoteque.

"Spiritul american al antreprenoriatului este una dintre cele mai admirate calităţi ale noastre. Antreprenoriatul în Statele Unite este o reflecţie a societăţii noastre, bazată pe oportunităţi comune, educaţie de calitate şi acces la capital, sprijinit de statul de drept şi consolidat de un înalt grad de toleranţă a asumării de riscuri. Alături de antreprenoriat, în Statele Unite avem un mediu de inovaţie care prosperă. Am creat acest lucru protejând drepturile de proprietate intelectuală, care sunt vitale pentru stimularea creşterii economice şi consolidarea unei economii inovatoare. De exemplu, în industria farmaceutică, costul cercetării, dezvoltării şi testării unui nou medicament poate fi astronomic. În Statele Unite, doar 12% dintre medicamentele supuse testelor clinice ajung la pacient. Companiile îşi pot permite această investiţie iniţială doar dacă pot obţine profit din acele medicamente care ajung pe piaţă, lucru posibil doar printr-o protecţie solidă a drepturilor de proprietate intelectuală", a afirmat Hans Klemm.

El a menţionat că impozitarea a jucat şi ea un rol. În 1981, Statele Unite au introdus Research and Experimentation Tax Credit, care permite companiilor să deducă din impozit unele dintre costurile asociate cercetării şi dezvoltării. În 2017, Guvernul SUA a acordat reduceri de impozit în valoare de 13,5 miliarde de dolari, pentru a sprijini cercetarea şi dezvoltarea în întreaga economie americană.

Hans Klemm a precizat că un alt mecanism important de reducere şi control al riscului asociat inovaţiei este legea falimentului.

"Nu toate iniţiativele vor avea succes, însă acest lucru nu înseamnă ca firmele trebuie să fie forţate să se desfiinţeze pentru totdeauna. Legile falimentului oferă transparenţă investitorilor şi corporaţiilor, oferind un nou început datornicului onest dar lipsit de noroc şi asigurând tratament egal creditorilor. De exemplu, în 1996, Marvel Comics, marele producător de benzi desenate, a solicitat falimentul şi a intrat în restructurare. Douăzeci de ani mai târziu, renăscută, Marvel este acum o filială a Studiourilor Walt Disney, producând constant unele dintre filmele cu cele mai mari încasări din lume", a menţionat Hans Klemm.

În opinia acestuia, există multe exemple de antreprenori inovatori care au încercat să aducă un nou produs pe piaţă şi au eşuat, însă ulterior, folosind legislaţia falimentului din Statele Unite, au reuşit să se reinventeze pe ei sau să-şi reinventeze companiile şi să aducă noi produse pe piaţă.

"Statele Unite beneficiază de asemenea de ecosisteme antreprenoriale mature care sunt vitale pentru sprijinul pe care îl oferă startup-urilor individuale. Ecosistemele sănătoase includ un amestec vibrant de: universităţi care dezvoltă tehnologie de ultimă oră; incubatoare şi acceleratoare pentru a cultiva idei şi a dezvolta abilităţi concrete de afaceri; consilieri, mentori şi reţele de foşti, prezenţi şi viitori lideri de afaceri; şi, desigur, organizaţii de finanţare, inclusiv investitori providenţiali, platforme de crowdfunding şi capital de investiţii şi de risc", a spus Hans Klemm.

Acesta susţine că, în calitate de centre de design colaborativ şi activitate interdisciplinară, universităţile sunt cruciale pentru aceste ecosisteme, în special atunci când ele lucrează în parteneriat cu industria. Aceste colaborări creează relaţii benefice de ambele părţi prin extinderea bazei de finanţare pentru inovaţie, oferind studenţilor experienţă concretă, directă şi permiţând companiilor să comercializeze tehnologie de ultima generaţie.

Potrivit lui Hans Klemm, conferinţa Innoteque din 2016 a încercat să se concentreze asupra acestui aspect al ecosistemului de inovaţie care sprijină dezvoltarea acesteia în mediul universitar, dar care sprijină şi dezvoltarea unui cadru juridic ce ar permite transferul sau trecerea acelei cercetări şi dezvoltări în aplicaţii comerciale.

"Infrastructura juridică din SUA face exact acest lucru: permite universităţilor să beneficieze de pe urma transformării cercetării academice inovatoare în produse gata de comercializare, creând aşadar sistemul de stimulente potrivit pentru a încuraja inovaţia. Parcul ştiinţific al Universităţii Stanford, Triunghiul de Cercetare din Carolina de Nord şi multe, multe alte locuri din Statele Unite oferă exemple de parteneriate universitate-industrie care încurajează dezvoltarea economică inovatoare. Companii startup extraordinare apar în număr mare şi prospera acolo unde aceste elemente sunt prezente. Repet, acesta a fost rezultatul unei legiferări intenţionate. La începutul anilor 80, s-au adoptat legi pentru a stimula acest parteneriat între universităţi şi sectoare industriale. Şi, din nou, în 2016 am încercat să încurajăm Guvernul României să ia măsuri similare de legiferare, însă acest lucru nu s-a întâmplat încă", a spus Hans Klemm.

De asemenea, el a afirmat că şi politicile mai ample joacă un rol. Politicile economice transparente, stabile, previzibile constituie cel mai bun mod de a crea un mediu economic în care inovaţia şi investiţiile pot înflori.

"Înainte de a trece la schimbarea de politici, efectuarea unor consultări intenţionate, reale, cu toţi actorii implicaţi, efectuarea unor analize de baza costuri-beneficii, sunt, din nou, vitale pentru o buna elaborare de politici. Integritatea şi transparenţa sectorului public, eficienţa administraţiei publice, serviciile publice de calitate şi infrastructura sunt esenţiale pentru crearea unor condiţii egale pentru toţi actorii din sectorul privat. Acest lucru este chiar mai important pentru inovatorii care încearcă să creeze noi căi acolo unde nu au existat înainte", a declarat Hans Klemm.

Ambasadorul SUA a spus că organizaţiile de sănătate se confruntă în prezent cu provocări fără precedent.

"Le mulţumesc organizatorilor pentru concentrarea asupra serviciilor de sănătate printre cele trei subiecte cheie discutate în cadrul conferinţei. Inovatorii din domeniul sănătăţii trebuie să îmbunătăţească accesul la serviciile de sănătate şi, în acelaşi timp, să crească calitatea acestor servicii. Trebuie să scadă costurile şi să crească eficienţa. Provocarea de a echilibra aceste forţe opuse ne solicită să gândim creativ şi să găsim soluţii inovatoare. Oamenii de ştiinţă, cercetătorii şi antreprenorii revoluţionează îngrijirea medicală şi educaţia pentru sănătate prin inovaţie. Industria farmaceutică a realizat progrese extraordinare în ultimii ani, oferind noi medicamente care au schimbat vieţile a milioane de pacienţi care suferă de HIV, anumite forme de cancer şi hepatita C, pentru a oferi câteva exemple. Inteligenţa artificială, imprimarea 3D, telemedicina, monitorizarea la distantă şi utilizarea realităţii virtuale schimbă modul în care avem acces la îngrijire medicală", a spus Hans Klemm.

Potrivit diplomatului american, digitalizarea este îndeosebi de promiţătoare fiindcă oferă o ocazie unică de a crea soluţii de îngrijire personalizate pentru pacienţi, conform nevoilor lor. Acest lucru ajută la crearea de sisteme de îngrijire medicală care sunt mai eficiente, sustenabile şi transparente.

Hans Klemm a menţionat că nu trebuie să căutam inovaţia de dragul inovaţiei, ci mai degrabă pentru beneficiile sale.

"Căutăm inovaţia pentru medicamentele care ne pot prelungi vieţile şi îmbunătăţi calitatea vieţii; pentru combustibilii mai curaţi care ne alimentează vieţile fără a ne polua lumea; pentru biotehnologiile care ne hrănesc în mod sustenabil reducând impactul nostru asupra mediului; pentru robotica, inteligenţa artificială şi alte tehnologii care ne deschid o lume dincolo de ce ne-am imaginat înainte; şi pentru creşterea economică ce ne permite să ne bucurăm de acele rezultate ale inovaţiei noastre", a mai spus ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)