Reducerea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună şi dezvoltare regională/coeziune în mod considerabil ar fi o eroare având în vedere discrepanţele economice din Uniunea Europeană, se arată în studiul "Cadrul Financiar Multianual post-2020: riscuri şi oportunităţi pentru România".

"Sunt premise de construcţie a poziţiei româneşti (un Mandat Naţional). Mai jos sunt câteva orientări principiale şi grile de înţelegere a problematicii bugetului UE. Ele pot fi repere pentru formularea unei poziţii româneşti în contextul mânat de atâtea incertitudini şi riscuri: este obligatoriu să îmbinăm interese specifice/naţionale (legate de dezvoltare economică şi securitate) cu interese generale ale Uniunii; are sens să susţinem creşterea bugetului UE (la circa 1,1-1,2% din PIB cumulat) pentru a concilia protejarea PAC şi dezvoltarea regională (coeziunea) cu finanţarea noilor nevoi; propunerea CE de a reduce PAC şi fondurile de coeziune pentru a finanţa noi programe nu ne avantajează; reducerea fondurilor pentru PAC şi dezvoltare regională/coeziune în mod considerabil ar fi o eroare, în opinia noastră, având în vedere discrepanţele economice din UE. Este de salutat aici flexibilitatea poziţiei Germaniei (faţă de poziţia, de exemplu, a Olandei şi Austriei)", se arată în studiul citat.

Conform documentului, o reformă a PAC poate avea loc, dar este de dorit ca diminuarea fondurilor pentru statele mai puţin dezvoltate, între care România, care are şi un sector agricol important, să fie cât mai mică. Autorii studiului subliniază că PAC-ul nu revelează nici acum echitate între statele membre.

"Să susţinem finanţarea noilor nevoi ca bunuri publice europene; ne referim la apărare, pentru care CE propune o finanţare de circa 13 miliarde euro - care include PESCO; protejarea graniţelor, pentru care se propune o sumă cvasi-similară; programe de dezvoltare în vecinătăţilor, care să stăvilească şi fluxurile de imigrare. Este necesară o creştere a resurselor proprii ale bugetului UE. Ar merita să fie introduse taxe care să combată poluarea, iar tranzacţiile financiare ar trebui să fie impozitate. Ar trebui penalizate drastic evaziunea şi 'optimizarea' fiscală (tax avoidance); trebuie suplimentat bugetul UE cu resurse obţinute din lupta contra evaziunii şi a optimizării fiscale", se menţionează în studiu.

Autorii studiului consideră că, întrucât programele de investiţii din bugetul UE (de exemplu, Planul Juncker), au avantajat ţările mai dezvoltate, prin actualul CFM post-2020 ar fi nevoie de o discriminare pozitivă în favoarea statelor mai puţin dezvoltate, în special a statelor care se confruntă cu exod masiv de forţă de muncă, iar cazul României este relevant. Împletirea obiectivului european cu cel naţional printr-o abordare comună a problemei migraţiei, sprijinirea statelor membre în combaterea şomajului în rândul tinerilor ar aduce, de asemenea, o valoare adăugată mai consistentă atât la nivel european cât şi la nivel naţional.

Suplimentar, oportunităţile de afaceri prin cooperare în regiune ar putea fi extinse, indiferent dacă regiunile sunt fizic adiacente. Dar, pentru ca toate acestea să se întâmple este nevoie de creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor din România
pentru o mai bună gestionare a sinergiilor între proiecte şi între instituţii.

"Încurajăm crearea unei bănci naţionale de dezvoltare (bănci promoţionale) în măsura în care aceasta ar facilita sinergiile între instrumentele financiare; un argument în plus ar fi acela că, bine administrată, o bancă naţională de dezvoltare poate aduce în economia naţională un intermediar autohton alături sau chiar în locul unui intermediar/creditor european/internaţional care să preia banii UE pentru proiecte mari de investiţii (de exemplu, proiecte de infrastructură finanţate de BEI)", mai arată, printre altele, studiul citat.

Studiul face parte din seria Studii de Strategie şi Politici SPOS 2018 realizată de Institutul European din România. Coordonator al studiului este Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, iar printre autori sunt enumeraţi Amalia Fugaru, Gabriela Mihailovici, Clara-Alexandra Volintiru. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)