România are, în prezent, 181 de baraje de importanţă excepţională, respectiv de importanţă deosebită (categoriile A şi B), precum şi alte 2.223 de categorie C şi D (importanţă normală şi importanţă redusă), arată datele Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), publicate miercuri.

"Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP) şi Administraţia Naţională "Apele Române' (ANAR) monitorizează şi controlează în permanenţă, prin Inspecţia Bazinală a Apelor, starea barajelor, iar în urma verificărilor se stabilesc măsuri şi planuri de conformare şi/ sau se aplică sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei din domeniul siguranţei barajelor şi gospodăririi apelor. Ca urmare a controalelor, dar şi a conştientizării proprietarilor, procentul barajelor neautorizate a scăzut semnificativ comparativ cu 2017. Conform principiului transparenţei şi pentru corecta informare a opiniei publice, date din cel mai recent raport de monitorizare a barajelor din România au fost postate pe site-ul MAP şi ANAR pe 11 decembrie 2018", notează ANAR.

Potrivit sursei citate, la categoria barajelor de importanţă A şi B, numărul acestora este de 181, dintre care 86 deţinute de ANAR, 89 de Hidroelectrica şi şase de către alte entităţi. În cazul altor entităţi, din totalul celor 6 existente unul singur este baraj neautorizat, la Bilciureşti - baraj construit în anul 1930, şi unde, la ora actuală, sunt în desfăşurare lucrări de punere în siguranţă.

De asemenea, la nivel naţional, există 2.223 de baraje de importanţă C şi D (330 deţinute de ANAR, respectiv 1.672 de alte entităţi). Din numărul total de baraje de categorie C şi D, 982 sunt neautorizate (27 deţinute de ANAR, dar majoritatea având în desfăşurare lucrări de punere în siguranţă sau fiind în procedură avansată de reautorizare).

"Apele Române" precizează că barajele neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent.

"Sub coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională 'Apele Române' pune în aplicare un Plan de măsuri pentru o perioadă de 3-5 ani pentru conformarea tuturor barajelor nereglementate din punct de vedere al legislaţiei naţionale privind siguranţa. În prezent, conform acestui plan, sunt propuse pentru autorizare/ reautorizare 341 baraje, în 2019, 314 în 2020 şi 317 în 2021, adică un total de 972 baraje. Subliniem faptul că pentru barajele şi lacurile de acumulare care au mai mulţi proprietari care îşi dispută dreptul de proprietate în instanţă, MAP nu are competenţa de a interveni în acest proces, însă efectuează controale permanente prin compartimentele de specialitate ale ANAR, astfel încât să fie evitată apariţia situaţiilor de risc cum ar fi avarierea acestor lucrări în cazul producerii viiturilor (...) specialiştii Ministerului Apelor şi Pădurilor şi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române' monitorizează în permanenţă situaţia tuturor barajelor din România", se menţionează în comunicat.

ANAR susţine că, în niciun moment, nu a existat "riscul producerii unor catastrofe, cu consecinţe semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului', aşa cum se menţionează în Raportul Curţii de Conturi care prezintă situaţia barajelor din România, în 2017. În viziunea oficialilor de la "Apele Române", documentul a fost întocmit de către persoane care nu au competenţă şi responsabilitate în domeniul hidrotehnic, iar "inducerea unui sentiment de panică în rândul cetăţenilor, fără a solicita un punct de vedere din partea specialiştilor din domeniu este un demers care arată lipsă de profesionialism, chiar şi în domeniul jurnalistic".

"Combatem ferm aceste afirmaţii care nu sunt în concordanţă cu adevărul şi, totodată, reiterăm faptul că MAP şi ANAR acţionează permanent pentru a asigura furnizarea tuturor serviciilor şi beneficiilor socio-economice pe care le pot aduce barajele şi lacurile de acumulare, inclusiv securitatea şi siguranţa cetăţenilor", notează sursa citată.

Conform legislaţiei în vigoare, barajele se încadrează în patru categorii de importanţă: A - baraj de importanţă excepţională, B - baraj de importanţă deosebită, C - baraj de importanţă normală şi D - baraj de importanţă redusă. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)