Legile apar fără analiză de legalitate şi ne trezim cu legi care încalcă legi, iar Curtea Constituţională le declară neconstituţionale, a declarat, miercuri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), făcând referire la legile privind contractele de credit, operaţiunile de leasing şi relaţiile financiare în domeniul bancar. .

"În Parlament se discută în Comisa Juridică pe analiză de oportunitate a legii, dar nu şi pe analiză de legalitate. Şi astfel ne trezim cu legi în care se spune "prin derogare de la Codul civil". Cum Dumnezeu să spui aşa, prin derogare de la Codul civil! Legile aşa apar, fără analiză de legalitate şi dacă nu se face analiză de legalitate sigur că ne trezim cu legi care încalcă legi, ajung la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională spune că sunt neconstituţionale. Şi avem un exemplu recent cu trei legi care au ajuns la Curtea Constituţională şi Curtea Constituţională a spus nu sunt constituţionale", a afirmat Adrian Vasilescu la "The Financial Conference".

El a adăugat că fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, când a ieşit la pensie s-a întâlnit cu jurnaliştii şi le-a spus că lasă în urmă 14.000 de legi confuze, adică interpretabile.

Adrian Vasilescu a precizat că dreptul lumii face posibilă interpretarea legilor când ele sunt interpretabile sau confuze. În opinia sa, legile se interpretează în primul rând literar, "să vezi dacă din punct de vedere al literei legii lucrurile sunt clare", dar dacă nu sunt clare trebuie să intervină interpretarea legică şi atunci când nici interpretarea legică nu te ajută, "trebuie să intevină interpretarea istorică".

Curtea Constituţională a României a admis, luna aceasta, sesizarea PNL şi USR cu privire la proiectele de legi referitoare la contractele de credit, operaţiunile de leasing şi relaţiile financiare în domeniul bancar, stabilind că acestea sunt neconstituţionale.

Cele trei legi sesizate la CCR de PNL şi USR sunt Legea pentru completarea OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, precum şi pentru completarea articolul 120 din OUG 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi Legea pentru completarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Semnatarii susţineau în sesizare că cele trei legi sunt "în mod vădit neconstituţionale, în ansamblul lor, întrucât au fost adoptate prin încălcarea procedurii legislative, respectiv fără consultarea obligatorie a Consiliului Economic şi Social şi obţinerea avizului acestui for".

Potrivit sesizării, la adoptarea acestor legi au fost încălcate rigori elementare de reglementare în privinţa justificării normelor propuse spre adoptare ori corelarea acestora cu reglementări aflate deja în legislaţia în vigoare, în mod deosebit cu cele aflate în contradicţie.

Între argumentele de neconstituţionalitate se numără plafonarea dobânzilor pentru credite ipotecare sau imobiliare, fără a se putea distinge la ce bază se raportează aceasta.

"Totodată, reglementarea propusă înfrânge principiile constituţionale referitoare la libertatea economică, libertatea contractuală, libera concurenţă, dreptul la proprietate privată şi economia liberă de piaţă. În mod efectiv este încălcată Directiva UE 1993/13 în materia protecţiei consumatorilor, care sancţionează clauzele abuzive în contractele dintre consumatori şi profesionişti. De asemenea, soluţiile juridice promovate sunt de natură a genera situaţii absurde în care chiar consumatorii creditelor riscă să fie prejudiciaţi în urma mecanismului financiar introdus prin modificările legislative, respectiv de a fi puşi în situaţia de a rambursa integral valoarea creditului înainte de scadenţă", se susţine în sesizare.

PNL şi USR mai afirmau că în cazul contractelor de leasing este afectat dreptul de proprietate al persoanei care deţine bunul dat în folosinţă unei alte persoane, întrucât este eliminat caracterul executoriu al contractului încheiat şi, implicit, posibilitatea recuperării bunului asupra căruia deţine dreptul de proprietate.

"În plus, este instituit un regim discriminatoriu, împotriva reglementărilor constituţionale, în cadrul aceleiaşi categorii de persoane fizice/juridice care sunt titulari ai unor creanţe. Astfel, este restrâns fără nicio raţiune dreptul de a recupera creanţa dobândită prin cesiune de la o instituţie de credit cedentă, fiind impus un regim juridic al proprietăţii asupra creanţei diferit de la un titular la altul, în funcţie de modul de dobândire a respectivei creanţe", mai arată PNL.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)