România înregistrează un grad de absorbţie efectivă de 48% din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană, potrivit datelor Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Creşterea înregistrată la nivelul anului 2019 pe gradul de absorbţie al fondurilor europene din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 este de 36,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016.

'România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8,1 miliarde euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franţa, Germania, Polonia şi Spania. Din punct de vedere al nivelului plăţilor efectuate către beneficiarii FEADR, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană, după Franţa şi locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbţie pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creştere de 36,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016', a declarat Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR, într-un comunicat remis AGERPRES.

Beneficiarii acestor plăţi sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii şi autorităţile publice locale din România, care şi-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambiţioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spaţiului rural, prin investiţii eficiente şi rentabile, la standarde europene.

Prin politica de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană (UE) îşi propune să ajute zonele rurale să facă faţă multiplelor provocări economice, sociale şi de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Cunoscut ca Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost îmbunătăţit în perioada 2014-2020 printr-o reformă amplă, în urma căreia România a primit o alocare de 8,1 miliarde de euro din bugetul FEADR, la care se adaugă contribuţia naţională, în valoare de 1,3 miliarde de euro.

Potrivit Ministerului Agriculturii, PNDR 2020 se concentrează pe următoarele priorităţi: modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piaţă şi procesare a produselor agricole, încurajarea întineririi generaţiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri şi dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiţie pentru atragerea investiţiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă şi implicit la dezvoltarea spaţiului rural.

De asemenea, prin PNDR 2020 se mai pot face investiţii pentru încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării şi dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural, promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat, încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunităţii prin intermediul abordării LEADER.

Componenta LEADER îmbunătăţeşte competitivitatea, calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale, precum şi combaterea sărăciei şi excluderii sociale.

Potrivit MADR, la sfârşitul lunii ianuarie 2019, România era la egalitate cu Cehia şi cu Lituania, pe locul 6 din punct de vedere al ratei de absorbţie a fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

În primul trimestru al acestui an, fermierii au la dispoziţie 445,8 milioane de euro prin măsurile disponibile prin PNDR 2020. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)