Mai mult de jumătate (51,1%) din populaţia României, estimată la 19,5 milioane de persoane care, la 1 ianuarie 2018, aveau reşedinţa pe teritoriul naţional, erau femei, echivalentul a 9,97 de milioane, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform datelor, în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural, cu peste 5,4 milioane (52,3% din totalul populaţiei urbane). În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,7%.

Populaţia feminină este mai 'îmbătrânită' decât cea masculină cu 3,3 ani. Astfel, dacă vârsta medie naţională este de 41,9 ani, cea a femeilor este de 43,5 ani, iar cea a bărbaţilor, de 40,2 ani.

Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, cu excepţia situaţiei din judeţele Vaslui şi Tulcea.

"Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4,4 milioane de persoane, potenţialele mame reprezentând 44,7% din totalul populaţiei feminine rezidente la 1 ianuarie 2018", potrivit INS.

În anul 2017, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1.000 femei) s-au înregistrat în judeţele: Vaslui (57,5 la mie), Suceava (57,1) şi Bistriţa-Năsăud (54,5), iar cele mai scăzute în Mehedinţi (33,6 la mie) şi Gorj (33,3). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 44,5 copii născuţi-vii la 1.000 de femei.

Tot raportat la anul 2017, statistica oficială relevă faptul că numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 202.151 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,3 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.

România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-28 a fost în anul 2017 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 9,9 la mie.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2017, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de 106 băieţi la 100 fete.

Datele INS arată că, pe parcursul anului 2017, vârsta medie a mamei la naştere (28,5 ani) şi la prima naştere (27,2 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,4 ani şi respectiv 27,0 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27 de ani), comparativ cu cele din urban (29,8 ani). Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în municipiul Bucureşti (31,3 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călăraşi (26,4 ani).

"Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (36,6% în anul 2017) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anul anterior (38,0% în anul 2016). Un procent de 53,1% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2017, în mediul rural, 53,5% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 22,9% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice", se menţionează în comunicatul INS.

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2017, a fost de 79,23 ani (80,07 ani în urban şi 78,20 ani în rural)

În acelaşi timp, rata nupţialităţii a fost de 6,4 căsătorii la o mie de locuitori. România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2015 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,3 la mia de locuitori, notează sursa citată.

Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând, în 2017, la 30,1 ani la femei şi 33,3 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2017, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,2 ani la femei şi 31,5 ani la bărbaţi.

La nivelul aceluiaşi an, s-au înregistrat 31.147 de divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,4 divorţuri la o mie de locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2015 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,9 la o mie de locuitori.

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2018, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8,8 milioane de persoane, iar dintre acestea femeile reprezentau 43%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că 1,3% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori, 20,4% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic, 6,5% au avut statutul de funcţionari administrativi, 21,6% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor, 20,4% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, 8,1% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi, iar 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 24% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,4% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 41,2% au absolvit liceul, iar 12,4% şcoli profesionale şi de ucenici.

În anul 2018, 89,4% dintre femeile de 16-74 ani au folosit Internetul în ultimele trei luni. Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare, 86,9% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani, fiind urmat de trimiterea de e-mail-uri (58,6%), găsirea de informaţii despre bunuri sau servicii (57,2%) şi despre sănătate (53,6%). AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Daniel Badea, editor online: Simona Aruştei)