Legea pensiilor a reprezentat subiectul central pe care s-a axat anul acesta Ministerul Muncii, fiind adoptată în Parlament pe ultima sută de metri şi, prin aprobarea acesteia, ministerul va intra în şomaj tehnic, deoarece au fost aplicate toate măsurile din programul de guvernare, conform fostului ministru de resort, Lia Olguţa Vasilescu.

"Ceea ce este foarte adevărat este că în următorii doi ani la Ministerul Muncii va fi şomaj tehnic pentru că noi am aplicat toate măsurile din programul de guvernare", afirma Olguţa Vasilescu la începutul lunii noiembrie.
 

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Anul acesta au fost aplicate o serie de măsuri cu impact social, unele salutate, altele contestate, precum majorarea salariului minim pe economie, respectiv transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.

Printre măsuri se mai numără majorarea cuantumului subvenţiilor acordate angajatorilor care încadrează în muncă persoane care provin din grupuri vulnerabile sau care încheie contracte de ucenicie sau de stagiu, majorarea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilităţi, reglementare telemuncii.

Transferul contribuţiilor sociale

În prima zi a anului 2018 a intrat în vigoare Ordonanţa care prevede transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, care a dat naştere la o serie de nemulţumiri din partea sindicatelor, acestea acuzând că salariile unor angajaţi vor scădea în urma aplicării măsurii.

Ministerul de Finanţe anunţase din 27 iulie 2017, că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, la 35% iar Ordonanţa de urgenţă care prevede acest transfer (OUG 69/2017 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal) a fost publicată în Monitorul Oficial din 10 noiembrie 2017.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Conform reprezentanţilor Ministerului Muncii, nivelul contribuţiilor sociale obligatorii se diminuează cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%. De asemenea, din 1 ianuarie 2018, s-a redus cota impozitului pe venit de la 16% la 10%. Aceste contribuţii sunt datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale revine, în continuare, angajatorului.

Mulţi angajatori din sectorul privat au fost nevoiţi să majoreze salariul de bază al angajaţilor pentru ca aceştia să nu simtă o diminuare în buzunar.

Iniţial, angajatorii trebuiau să comunice până la 20 noiembrie orice modificare a salariului de bază brut în REVISAL, însă, ulterior, acest termen a fost prelungit până la 31 martie 2018. La începutul lunii februarie, Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, anunţa că aproape jumătate din contractele au fost modificate în REVISAL.

"În ceea ce priveşte mediul privat, menţionăm că MMJS a emis mai multe acte normative care să vină în sprijinul angajaţilor şi pentru a se evita situaţia ca patronii să profite de modificarea Codului Fiscal pentru a diminua salariile nete. În primul rând, s-a dat posibilitatea angajatorilor să facă modificări la contractele de muncă, până la data de 31 martie 2018. Până în acest moment, aproape jumătate din contracte au fost modificate în REVISAL şi mai sunt 2 luni până la expirarea termenului, astfel încât presupunerea că pentru restul de 50% vor scădea salariile este fără fundament", a subliniat ministrul Muncii.

Aceasta a amintit şi faptul că există un act normativ, şi anume OUG 82/2017, care prevede că angajatorii trebuie să înceapă negocierea contractelor individuale, astfel încât angajaţii să fie siguri că se operează transferul contribuţiilor. Potrivit actului normativ, angajaţii pot opta, acolo unde nu există sindicat, pentru reprezentarea la orice federaţie de ramură, în cadrul negocierilor.

"Menţionăm că angajatorii nu trebuie să suporte cheltuieli în plus dacă fac acest transfer faţă de cât plăteau anul trecut prin cheltuiala totală a angajatorului, deci nu au niciun motiv să umble la salariul net angajatului, altul decât a vrea să obţină un profit mai mare. Trebuie, însă, să fim realişti şi să amintim că, dacă patronul doreşte scăderea cheltuielilor cu salarizarea o putea face şi anul trecut şi o poate face şi acum, pentru că nu avem o economie centralizată, iar puterea de intervenţie a statului se limitează doar la salariul minim pe economie", a subliniat şeful de la Muncă.

În februarie, Olguţa Vasilescu afirma că salariile nu pot scădea strict din cauza transferului contribuţiilor, însă la managerii publici vor exista scăderi la toate instituţiile.

"În momentul în care s-a lucrat la Codul Fiscal, au fost luate în calcul mai multe variante de lucru, una dintre ele se referea la o scădere a contribuţiilor de la 39,25% la 35%, măsură regândită ca urmare a negocierii cu sindicatele, care au solicitat ca şi angajatorul să rămână cu o contribuţie reprezentând fondul de garantare a creanţelor salariale, concediile medicale şi pentru accidentele de muncă, aceasta fiind una dintre cauzele care a dus la faptul că netul angajaţilor din mediul privat nu creşte atât cât estimasem noi. Semnalăm că acolo unde statul are puterea de a interveni la salariul minim, fără nicio oprelişte, a făcut-o, astfel încât netul angajatului pe salariul minim a crescut cu 9,1%, iar brutul cu 31%. Ca o concluzie, strict din cauza transferului contribuţiilor, salariile nu pot scădea", a spus Vasilescu.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

În cazul angajaţilor din IT, ministrul Muncii susţinea că situaţia celor de la stat a fost rezolvată prin acordarea majorării de 28,5% pentru acoperirea transferului contribuţiilor, iar cei din mediul privat vor beneficia de prevederile unei OUG aflată în lucru la Ministerul de Finanţe.

Totodată, ministrul Muncii declara că angajatorii din mediul privat care au scăzut salariile au vrut să îşi crească profitul, deci ''l-au furat'' pe angajat, pentru că în urma transferului contribuţiilor angajatorul are, cu salariile, aceeaşi cheltuială ca şi anul trecut.

"Noi nu avem astfel de informaţii de scăderi salariale din mediul privat. În orice caz, repet ca să se înţeleagă, că poate nu s-a înţeles, transferul contribuţiilor nu ar trebui să afecteze netul angajaţilor din privat, pentru că este vorba de aceeaşi cheltuială a angajatorului pe care a avut-o şi anul trecut. Dacă le-au scăzut salariile înseamnă că angajatorul a vrut să îşi crească profitul şi atât, deci l-a furat pe angajat, ca să o spun mai pe româneşte. Nu este vina Codului fiscal", a spus Vasilescu.

Legea pensiilor

La audierea în comisiile parlamentare de specialitate reunite pentru validarea sa în funcţia de ministru al Muncii, de la finele lunii ianuarie, Lia Olguţa Vasilescu declara că Legea pensiilor este cea mai aşteptată lege la ora actuală, iar aceasta va fi aplicată în curând.

"Legea pensiilor va fi aplicată foarte curând. Sper că în această sesiune. Am avut deja o discuţie preliminară şi cu domnul ministru Teodorovici (ministrul propus pentru portofoliul Finanţelor, n.r.), mi-a plăcut foarte mult răspunsul, i-am spus că vor fi costuri suplimentare faţă de ce este la ora actuală în bugetul de pensii şi mi-a răspuns că sarcina lui, ca ministru de finanţe, este să găsească banii", spunea Lia Olguţa Vasilescu.

În 26 februarie, ea anunţa că proiectul privind Legea pensiilor este finalizat, dar se va lucra la legislaţia subsecventă, fiind făcute simulări pe 3 formule de calcul pentru a vedea care este mai avantajoasă.

La începutul lunii august, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor, care, conform unui comunicat al instituţiei, urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Comunicatul menţiona că proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adică plată în funcţie de contribuţie; egalitate, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani; solidaritate socială, adică generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor; imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet.

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masterului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare. Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive care să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

Proiectul publicat menţine cele patru categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş, dar unele au suferit modificări de structură. În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare.

Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică persoanele care au opt ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu cinci ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut şi crescut până la vârsta de 16 ani trei copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu şase ani. Începând cu al patrulea copil, se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.

Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare. În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale independente, în paralel.

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

O altă noutate este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei opt opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează în termenul de trei luni amintit rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii.

Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În ceea ce priveşte formula de calcul, pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR).

Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 şi a fost determinată prin împărţirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

"Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechităţile, dar duce şi la creşterea tuturor pensiilor. Legea se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Valoarea punctului de pensie se actualizează conform Programului de Guvernare şi anume: 1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020, 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii", se mai arată în comunicat.

Începând cu anul 2022, Valoarea Punctului de Referinţă se va indexa anual cu inflaţia.

Olguţa Vasilescu preciza, într-o conferinţă de presă, că bugetul de pensii va trebui suplimentat cu 15 miliarde de lei în 2022, în condiţiile în care pensiile vor fi dublate, după ce vor fi recalculate în baza noii legi.

Potrivit acesteia, încasările estimate pentru anul 2022 sunt de 99,7 miliarde de lei, faţă de 58,9 miliarde de lei în anul 2018 şi faţă de 51,6 miliarde de lei în 2016.

Ministrul Muncii mai sublinia că nu există niciun motiv ca noua Lege a pensiilor să fie atacată la Curtea Constituţională, întrucât printre cei care au lucrat la proiect se numără şi profesori universitari de drept constituţional.

"Pensia în baza contributivităţii nu o poate lua nimeni, aşa spune Constituţia. Pe această lege au lucrat foarte mulţi profesori de dreptul muncii, profesori de drept constituţional, aşa încât nu prea ne aşteptăm să fie atacată la Curtea Constituţională, pentru că nu sunt motive, cel puţin toţi cei care au fost consultaţi au spus că nu ar fi niciun motiv. Sigur că este o modă şi domnul preşedinte Klaus Iohannis chiar s-a hotărât ca în fiecare zi să atace câte o lege la Curtea Constituţională", a spus Vasilescu.

Pe de altă parte, ea a arătat că există disponibilitate de a accepta amendamente în timpul dezbaterilor din Parlament, acolo unde este cazul.

La finele lunii septembrie, Olguţa Vasilescu anunţa că Legea pensiilor va intra peste o săptămână în avizare interministerială şi, în maximum două săptămâni, ar putea fi adoptată în Guvern şi apoi trimisă în Parlament.

O lună mai târziu, ea preciza că nu vor fi introduse noi taxe pentru aplicarea noii legi a pensiilor în condiţiile în care produsul intern brut creşte în fiecare an şi s-a lucrat pe datele Comisiei Naţionale de Prognoză "care nu a greşit niciodată până acum" . Potrivit ministrului Muncii de la vremea respectivă, impactul bugetar al Legii pensiilor va fi, în 2019, de 8,4 miliarde de lei şi va creşte constant în următorii trei ani la 24,8 miliarde lei în 2020, 58 de miliarde de lei în 2021 şi la 81 de miliarde de lei în 2022.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 19 decembrie proiectul legii sistemului unitar de pensii, cu 193 de voturi "pentru", 1 "împotrivă" şi 14 abţineri.

În şedinţa anterioară deputaţii au adoptat un amendament care prevede că: "Pensionarul este persoana care beneficiază de una dintre categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi persoanele încadrate în grad de handicap grav care au realizat o treime din stagiul complet de cotizare".

Anul acesta valoarea punctului de pensie a crescut, începând cu 1 iulie, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei şi pensia minimă garantată a crescut la 640 de lei.

Salariul minim

Programul de guvernare 2018 - 2020 publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor prevede că salariul minim net va creşte anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro şi se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Salariul minim pentru persoanele cu studii superioare urmează să se majoreze, anual, cu 150 lei, net.

Astfel, salariul minim a fost majorat de la 1 ianuarie 2018 cu 31,03% faţă de anul 2017, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei.

La începutul lunii noiembrie, Lia Olguţa Vasilescu anunţa că salariul minim pe economie va fi majorat de la 1 decembrie 2018 şi va fi diferenţiat în funcţie de studii, urmând ca în şedinţa de Guvern să intre o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Muncii în acest sens.

"În Codul Muncii, la ora actuală, se vorbeşte de salariul minim, dar nu se vorbeşte de salariul minim diferenţiat între cei fără studii superioare şi cei cu studii superioare şi atunci primul pas pe care trebuie să îl facem este să modificăm Codul Muncii. După ce va fi modificat acest Cod al Muncii, va trebui să venim cu o Hotărâre de Guvern. De la 1 ianuarie ar urma să fie salariul minim pe economie 2.080 de lei, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei şi pentru cei care au minim 15 ani vechime la fel, 2.350 de lei", a menţionat şeful de la Muncă.

În ceea ce priveşte vechimea de 15 ani, Olguţa Vasilescu a precizat că este vorba despre 15 ani de vechime în muncă "în general", indiferent de locul de muncă, indiferent dacă a existat şomaj în această perioadă sau concediu de maternitate.

Ministrul Muncii a susţinut că planul a fost ca salariul minim pe economie să crească de la 1 noiembrie, dar a existat un protest din partea patronatelor şi s-a decis să se facă testul IMM-urilor.

Pe 23 octombrie premierul Viorica Dăncilă, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, s-au întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor cărora le-a fost prezentat proiectul de hotărâre de Guvern privind creşterea salariului minim brut garantat în plată pe economie: 2.080 de lei/lună, ceea ce înseamnă o creştere netă cu 100 de lei.

Totodată, s-a luat decizia reintroducerii salariului minim brut garantat în plată diferenţiat în funcţie de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, concept care a mai fost aplicat în România înainte de anul 2011: 2.350 de lei brut, adică cu 13% mai mult faţă de cel câştigat de persoanele fără studii superioare sau cu vechime mai mică de 15 ani.
 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Pe 9 noiembrie, Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă ce modifică o serie de prevederi din Codul Muncii, în sensul în care se va putea stabili salariul minim brut diferenţiat pe categorii de angajaţi, iar femeile pot opta pentru continuarea activităţii până la vârsta de 65 de ani.

Noul ministrul al muncii, Marius Budăi, anunţa la începutul luni decembrie că decizia de a nu mai pune în aplicare majorarea salariului minim la 2.350 lei pentru cei cu peste 15 ani vechime a fost agreată inclusiv cu sindicatele în cadrul Consiliului Economic şi Social, iar o astfel de măsură ar fi afectat foarte mult mediul de afaceri.

El a subliniat că ideea de a majora salariul minim şi pentru cei cu 15 ani vechime la 2.350 de lei fost pusă în discuţie la propunerea sindicatelor, însă, în final, nici sindicatele nu au mai votat-o.

Hotărârea prin care salariul minim brut creşte la 2.080 de lei, iar pentru angajaţii pe funcţii pentru care sunt necesare studii superioare şi care au cel puţin un an vechime, salariul minim brut creşte la 2.350 de lei, a fost aprobată pe 7 decembrie.

Măsuri cu caracter social şi pentru ocupare

Guvernul a aprobat anul acesta majorarea cuantumului subvenţiilor acordate angajatorilor care încadrează în muncă persoane care provin din grupuri vulnerabile sau care încheie contracte de ucenicie sau de stagiu.

În acelaşi timp, cuantumul primei de activare acordată şomerilor înregistraţi care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj este majorat de la 500 lei la 1.000 lei, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 3 luni.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Au fost aduse modificări şi Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior. Odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi, angajatorii care vor încheia, în condiţiile legii, un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, vor beneficia, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună. Suma acordată până acum era de 1.125 lei, în cazul ucenicilor, şi 1.350 lei, în cazul absolvenţilor.

Guvernul a aprobat anul acesta, în mai, şi Strategia naţională privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 şi Planul operaţional pentru implementarea acesteia, parte a unui demers de reformă a legislaţiei naţionale din domeniu.

Un alt document important aprobat în acest an este şi Proiectul de Hotărâre care stabileşte Strategia Naţională pentru Locuri de Muncă Verzi 2018-2025 (SNLMV) şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Locuri de Muncă Verzi 2018-2025. Strategia urmăreşte o ocupare durabilă şi atingerea unei rate de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani de 70%, ţinta naţională stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Pe plan social, o altă măsură intrată în vigoare a fost majorarea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilităţi, din 1 ianuarie, cu 135% pentru gradul grav, pentru gradul accentuat 89%, şi pentru gradul mediu majorarea 28%, şi din iulie cu 20% pentru gradul grav, 16% pentru gradul accentuat şi 20% pentru gradul mediu. A fost introdusă o alocaţie lunară, de 600 de lei, pentru asistentul personal profesionist care are în îngrijire un adult cu handicap, astfel încât acesta să poată asigura condiţii de locuit, hrană şi îmbrăcăminte. Asistentul personal profesionist care îngrijeşte un adult cu handicap grav primeşte 750 de lei lunar, sumă care se adaugă salariului.

Începând cu data de 22 octombrie 2018, a intrat în vigoare Legea nr. 192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Aceste persoane beneficiază de orientare personalizată şi vor încheia un acord de integrare în muncă cu Serviciul public de ocupare a forţei de muncă.

Activitatea de tele-muncă (munca la distanţă) a fost reglementată şi în România. Conform actului normativ, o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator poate fi desfăşurată de către salariat şi la distanţă de această locaţie, în mod regulat şi voluntar, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Desfăşurarea activităţii în regim de tele-muncă de către salariat poate avea loc cel puţin o zi pe lună şi se poate extinde pe toată perioada de lucru.
 

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

Marius Budăi a preluat portofoliul Ministerului Muncii de la Lia Olguţa Vasilescu

În 19 noiembrie, în şedinţa Cex a PSD a fost decisă remanierea guvernamentală, iar în locul Liei Olguţa Vasilescu la conducerea Ministerului Muncii a fost numit Marius Budăi.

O săptămână mai târziu, acesta anunţă în cadrul unei întâlniri cu Luca Visentini, secretarul general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor (ETUC) că România este pregătită să preia Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene (UE) şi are o serie de priorităţi în domeniul muncii şi afacerilor sociale.

Pe lista acestor priorităţi se află mobilitatea forţei de muncă, element de bază în asigurarea echilibrului pieţei muncii, promovarea unor condiţii mai sigure la locul de muncă şi asigurarea de oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, prin diminuarea diferenţelor de remuneraţie dintre aceste categorii.

În condiţiile în care mediul de afaceri din România reclamă un deficit de un milion de angajaţi pe piaţa forţei de muncă, Ministerul Muncii a semnat un Memorandum de colaborare în domeniile muncii şi protecţiei sociale cu ministerul de resort din Vietnam, în vederea aducerii de forţă de muncă din această ţară pe teritoriul naţional.

Noul ministru a anunţat şi că punerea în plată a pensiilor recalculate se va face începând cu 1 octombrie 2018, indiferent când se va termina de recalculat ultimul dosar.

"Vor primi în plus (pensionarii n.r) de când a intrat legea în vigoare, de la 1 octombrie. În lege spune că această recalculare se derulează pe o perioadă de 12 luni, dar, indiferent când se va termina de calculat ultimul dosar din ţară, acel pensionar va primi banii începând cu 1 octombrie 2018. Practic nu pierde niciun leu. Pentru a pune în aplicare o asemenea lege există nevoie de un soft, program informatic, pe care trebuie să-l achiziţionăm. Suntem în procedura de achiziţie, suntem în procedura finală şi imediat semnăm raportul procedurii şi contractul. Scrie în lege clar că această procedură de recalculare şi de plată se derulează în interiorul acestor 12 luni, dar, repet, punerea în plată se face cu intrarea în vigoare. Dacă să zicem că în februarie 2019 un pensionar care se încadrează la acea lege 192 primeşte acasă decizia de pensie cu noul cuantum el va fi pus în plată începând cu 1 octombrie 2018. Practic de când a intrat legea în vigoare până va primi decizia acasă acel pensionar va primi diferenţa de bani", a explicat Marius Budăi.

Pe 6 decembrie, ministrul Muncii a preluat la Bruxelles, simbolic, preşedinţia Consiliului Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori (EPSCO), în contextul în care România va deţine, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

"Preşedinţia Română se va concentra pe dezvoltare durabilă şi pe reducerea decalajelor de dezvoltare între diferite regiuni şi diferite categorii socio-economice, convergenţă şi coeziune, ocuparea forţei de muncă şi drepturi sociale, inovare şi digitalizare, interconectivitate şi competitivitate pentru o Piaţă Internă mai puternică. Ca priorităţi sectoriale pentru domeniul social şi al ocupării forţei de muncă ne propunem să promovăm pe perioada PRES RO 2019 mobilitatea forţei de muncă ca element de bază în asigurarea echilibrului pieţei muncii, prevenirea riscurilor şi promovarea unor condiţii de muncă mai sigure şi mai sănătoase, precum şi creşterea independenţei economice a femeilor prin reducerea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi şi încurajarea participării femeilor pe piaţa forţei de muncă", le-a transmis ministrul Marius Budăi omologilor din EPSCO. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)