Anul 2018 a fost marcat de o creştere record a numărului românilor care au decis să meargă în vacanţă în staţiunile din ţară datorită celor 1,2 milioane de de vouchere de vacanţă acordate angajaţilor din sectorul public.

De altfel, specialiştii au catalogat 2018 drept "un an de excepţie".

Măsura a dus la o creştere cu peste 5% a numărului de turişti numai până în luna septembrie. Vouchere de vacanţă acordate bugetarilor au adus în sectorul turistic aproximativ 400 milioane de euro. Potrivit autorităţilor în domeniu, un efect secundar al acestei măsuri a constat şi în creşterea cererilor de autorizaţii pentru unităţile de cazare din România. În medie, la nivelul întregii ţări, a fost înregistrat un avans de 10% al cererilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Impactul pozitiv pentru sectorul turistic al acestei măsuri a determinat autorităţile să anunţe că voucherele de vacanţă vor fi acordate angajaţilor din sectorul public şi în următorii doi ani - 2019 şi 2020.

''Numărul celor care doresc să petreacă Revelionul în ţară a crescut cu 30%, ceea ce este un procent important şi nu ne poate decât bucura'', a precizat ministrul Turismului, Bogdan Trif.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Trif şi-a început mandatul de şef la Ministerul Turismului în data de 29 ianuarie 2018, înlocuindu-l pe Mircea Dobre.

Încă de la primele întâlniri cu reprezentanţii industriei, lui Bogdan Trif i s-au cerut măsuri urgente şi eficiente pentru diminuarea deficitului de 200.000 de angajaţi din sectorul turismului. Preşedintele Federaţiei Patronatului din Turismul Românesc (FPTR), Mohammad Murad, aprecia, la începutul anului că "mediul de afaceri din România are nevoie de 200.000 de oameni pentru a fi angajaţi, "dar munca la stat este mai atractivă", în timp ce Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK România) afirma că o "creştere a salariilor din sistemul bugetar este, probabil, nesustenabilă cu repercusiuni imediate asupra mediului privat".

Pentru ministrul Trif, prioritatea ''zero'' a fost, încă de la preluarea mandatului, adoptarea Legii turismului şi elaborarea unei strategii naţionale în turism, ambele nefinalizate în anul 2018.

"După 15 ani de dezbatere şi nenumărate forme finale ale Legii Turismului, Guvernul României a pus în dezbatere publică şi transparenţă decizională o nouă versiune. În opinia Grupului de Lucru pe Turism al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, textul prezentat nu va reuşi să rezolve problemele cu care se confruntă, de ani de zile, industria turismului din România şi, prin urmare, nu va ajuta la atingerea potenţialului turistic de care România dispune", considerau la sfârşit de noiembrie, reprezentanţii CDR.

Discuţiile cu reprezentanţii industriei l-au făcut pe ministrul Bogdan Trif să declare, la începutul lunii martie, că intenţionează să deschidă foarte rapid, până la sfârşitul acestui an, centrele de informare turistică din opt capitale europene, care au fost închise, dar şi să deschidă altele noi, urmând ca, în total, să existe 17 astfel de centre. La începutul lunii iulie, ministrul Turismului îşi nuanţează declaraţia spunând că va mai înfiinţa şi cinci birouri de promovare turistică în ţară, inclusiv în Bucureşti. Astfel că pe 13 septembrie, Guvernul a aprobat o hotărâre privind înfiinţarea a 20 de reprezentanţe externe de promovare turistică a României şi a încă cinci reprezentanţe teritoriale interne.

Spre deosebire de vechea formulă, fiecare birou extern va avea câte doi angajaţi, ataşaţi în turism. "Noua măsură intensifică eforturile de promovare a României ca destinaţie turistică majoră pe plan internaţional. Astfel, proiectul prevede un număr de 40 de ataşaţi în turism care vor lucra în străinătate. Rolul acestora va fi acela de a stimula fluxul turiştilor străini către România, de a facilita şi de a crea noi colaborări pentru operatorii de turism, de a ţine legătura cu tur operatorii străini, de a promova destinaţia în rândul specialiştilor şi al turiştilor prin intermediul activităţilor derulate", a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului la momentul adoptării actului normativ.

România risca, la preluarea mandatului lui Bogdan Trif, o procedură de infringement din partea Comisiei Europene din cauza neimplementării legislaţiei europene în domeniul turismului şi, implicit, netranspunerii în legislaţia naţională a Directivei Europene care garanta pachetele de servicii turistice achiziţionate de către persoanele fizice.

La începutul lunii august 2018, atât Guvernul cât şi Ministerul Turismului au anunţat că Ordonanţa de transpunere a Directivei 2302/2015 privind garantarea pachetelor turistice a fost adoptată. Ordonanţa nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie şi serviciile de călătorie asociate a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 2 septembrie, dată la care nici o agenţie nu ştia cum ar putea să o aplice. Mai ales că nici societăţile de asigurări nu erau pregătite cu produse specifice. Fapt precizat şi de ministrul Trif care, într-un interviu acordat AGERPRES, spunea că "avem o piaţă a asigurărilor de acest tip care nu a fost vreodată reglementată. Cei care gestionează şi supraveghează de foarte mult timp asigurările nu au făcut ceva în acest sens. La noi este o piaţă sălbatică. Nu avem prea multe date şi raportări".

Conform acestuia, de la 1 ianuarie 2019 nicio agenţie de turism nu va mai putea funcţiona, nu va mai primi licenţă, dacă nu vine cu un sistem de garantare a serviciilor de pachete turistice.

"Am reuşit astăzi ceea ce nimeni nu a avut curaj să facă până acum. Deşi stăm cu sabia deasupra capului încă din 2014, odată cu prima directivă care ne obliga să intensificăm măsurile de protecţie pentru turişti, niciun ministru nu a îndrăznit să implementeze rambursarea 100% a pachetelor plătite de turişti şi neexecutate de agenţiile de turism cu probleme. Mesajul este clar: Nu mai permitem ca turiştii români să fie furaţi! Până acum, agenţiile de turism puteau vinde pachete turistice de ordinul milioanelor de euro, iar în cazul în care se ajungea la insolvenţă, păgubiţii erau trimişi la poliţa de asigurare care, conform legislaţiei de acum, este de 50 de mii de dolari. Cu alte cuvinte, românii înşelaţi nu erau despăgubiţi, rămâneau şi fără bani, şi fără vacanţă", aprecia la acel moment ministrul Bogdan Trif.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Nicolae Demetriade, considera că, pe lângă majorarea preţurilor pachetelor turistice cu 3-4%, noua legislaţia va duce şi la dispariţia din piaţă a mai multor agenţii de turism.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Între timp, aproape nebăgate în seamă de cetăţeni, prevederile Regulamentului European privind protecţia Datelor Personale (GDPR) au început să fie aplicate din luna mai, astfel că agenţiile şi-au revizuit clauzele din contractul cu turistul, pentru a-l informa corespunzător despre drepturile sale conform noilor reglementări.

Cele două târguri de turism ale României, cel din februarie şi noiembrie 2018, au reconfirmat apetitul românilor pentru călătorii, dar şi pentru vacanţele cumpărate prin early-booking. La ambele târguri, turoperatorii au declarat că au avut vânzări în creştere comparativ cu anul trecut.

În aceste condiţii, Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) recunoaşte că "Industria de turism este singurul vinovat de faptul că nu ne atingem potenţialul, dar avem nevoie de sprijinul autorităţilor pentru promovarea României". Acesta apreciază că în România există multe produse - Delta Dunării, Transilvania, Bucureşti, Sibiu, Dracula, pe care nu le promovăm suficient, iar cheia pentru o promovare eficientă este Organizaţia de Management a Destinaţiei.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Legea Turismului va reglementa inclusiv crearea Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor, o formulă de asociere între autorităţile publice locale şi mediul privat prin care se vor stabili priorităţile de marketing şi promovare turistică a zonelor. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)