România se apropie de 100 de ani de existenţă cu multe lucruri de care ar trebui să fie mândră, însă este foarte important să fie unită nu doar în ceea ce priveşte graniţele geografice, ci şi în privinţa oportunităţilor pe care le oferă locuitorilor săi, a declarat Tatiana Proskuryakova, country manager pentru România şi Ungaria al Băncii Mondiale, într-un interviu acordat AGERPRES.

Ea a subliniat că România are elevi olimpici la nivel mondial şi ingineri IT sclipitori, însă nu toţi locuitorii ţării au posibilitatea de a ajunge aici, întrucât întâlnesc bariere legate de mediul social din care provin sau de faptul că au crescut în zona rurală.

În opinia sa, aceste diferenţe ar putea fi diminuate odată cu majorarea investiţiilor din sistemul de educaţie şi sănătate, ceea ce ar determina mai mulţi români să rămână sau să revină în ţară. Totodată, oamenii din domeniu, practicienii, ar trebui consultanţi şi lăsaţi să decidă cum să folosească cel mai bine aceşti bani.

Un alt paradox pe care reprezentanta Băncii Mondiale îl vede în România este că, pe măsură ce ţara devine din ce în ce mai bogată, gradul de sărăcie creşte, aceasta fiind o altă dovadă a faptului că nu toţi locuitorii beneficiază de rezultatele economice bune.

De asemenea, dacă ar fi premierul României, Tatiana Proskuryakova şi-ar fixa o ţintă clară pentru dezvoltarea ţării, având în vedere că România a înregistrat cel mai mare progres în perioada în care se pregătea de aderarea la Uniunea Europeană, când exista o viziune clară şi toată lumea ştia ce are de făcut.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Cum arată România în sectoarele ei cheie?
Tatiana Proskuryakova: Cred că România se apropie de 100 de ani de existenţă cu multe lucruri de care ar trebui să fie mândră. Este o ţară impresionantă, membră a Uniunii Europene, una dintre ţările care au crescut cel mai rapid şi, de asemenea, împreună cu Polonia, România este una dintre ţările care au beneficiat cel mai mult de politicile de coeziune ale Uniunii Europene. România trebuie să fie foarte mândră de realizările sale.

Încă un lucru foarte important, dacă ne uităm la modul cum se dezvoltă România, este că, din păcate, pe măsură ce ţara continuă să crească, diferenţele sociale şi regionale nu se diminuează. Şi cred că aceasta este cea mai mare provocare cu care se confruntă România astăzi.

AGERPRES: Care credeţi că este cel mai impresionant lucru pe care l-a realizat de România în ultimii 30 de ani?
Tatiana Proskuryakova: Cred că România şi-a schimbat modul de dezvoltare, iar ţara a îmbrăţişat democraţia şi a început procesul de tranziţie către economia de piaţă, aderând la Uniunea Europeană, toate aceste decizii care sunt fundamentul succesului de astăzi pentru ţară şi fundamentul pentru viitoarele planuri pentru România. Acestea sunt cele mai importante lucruri care s-au întâmplat, iar toate celelalte pleacă de aici.

AGERPRES: Dar cum apreciaţi diferenţele dintre ţara noastră şi ţările dezvoltate?
Tatiana Proskuryakova: În opinia mea, aşa cum am spus, cea mai mare provocare cu care se confruntă România sunt diferenţele foarte mari, continue, pe care le întâlnim aici, pe plan social, şi diferenţele regionale de pe teritoriul ţării. Cred că acestea sunt probleme despre care s-a discutat în permanenţă, apropo de subiectul privind aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. Cred că este foarte important pentru România să fie unită nu doar în ceea ce priveşte graniţele geografice, dar şi în privinţa oportunităţilor pe care le oferă tuturor locuitorilor săi, indiferent de locul de unde vin sau mediul social din care provin.

Aceasta este o provocare, însă, în acelaşi timp, o mare oportunitate, pentru că, dacă România reuşeşte să vindece aceste diferenţe, doar cerul mai este limita pentru dezvoltarea ei. Coeziunea socială în interiorul ţării este lucrul corect pe care trebuie să-l facem social şi moral, dar este şi o politică economică extraordinară. Poate fi fundamentul unei creşteri sustenabile pe viitor.

AGERPRES: Deci, ce avem de făcut?
Tatiana Proskuryakova: Cred că lucrul cel mai important sunt investiţiile în educaţie. Am lansat recent un raport privind capitalul uman, iar acest raport vine cu o concluzie potrivit căreia investiţiile în capitalul uman, în competenţele şi în sănătatea oamenilor, fac ca o ţară să fie competitivă şi reprezintă ceea ce face ca oamenii să se ridice din sărăcie şi să creeze bunăstare pentru ei şi pentru vecinii săi.

În România sunt mari contradicţii. Pe de o parte, România produce cei mai buni profesionişti din lume. Vedem în fiecare an elevi de liceu din România care câştigă competiţii internaţionale în ştiinţe, în tehnologie, vedem un sector IT foarte robust, sunt ingineri şi profesionişti în IT extraordinari. Dar, în acelaşi timp, în zonele rurale, vedem că, deseori, tinerii nu au aceleaşi avantaje. Doar 1% dintre liceele de top se află situate în zonele rurale. Dar 83% dintre liceele care nu sunt performante sunt în zonele rurale. Iar vindecarea acestor diferenţe şi acordarea de oportunităţi pentru toţi aceşti copii în România, pentru a avea o viaţă bună, este ceva ce ar ajuta foarte mult ţara în ceea ce priveşte competitivitatea pe viitor, într-o economie nouă.

Deci, dacă este un lucru în care aş investi, aş investi în educaţie. Aş vrea să vă dau un exemplu. Am călătorit mult în România şi am întâlnit mulţi oameni şi avem un proiect, numit ROSE (Romanian Systematic Education - n.r.), care se focusează pe educaţie şi în special în a ajuta şcoli cu probleme, să ajutăm copiii cu risc de abandon şcolar. Am vizitat recent două astfel de licee care au fost incluse în programul nostru, unul în Pucioasa şi celălalt în Iaşi, şi am fost foarte impresionată că s-au realizat rezultate spectaculoase cu puţină finanţare progresivă şi lăsând directorii şcolilor să utilizeze această finanţare. În unele cazuri chiar s-a dublat procentul de promovabilitate la bacalaureat de la un an la altul şi s-a redus semnificativ gradul de abandon. Aşa că văd aici un potenţial mare şi aş recomanda României să investească mai mult în educaţie şi în creşterea competenţelor.

AGERPRES: Credeţi că suntem pe drumul cel bun?
Tatiana Proskuryakova: Cred că se poate facem mai mult în ceea ce priveşte finanţarea sistemului educaţional şi a celui de sănătate. Aşa cum am spus, aceste sectoare să primească puţin mai mulţi bani, dar şi să lăsăm mai multă iniţiativă practicienilor, profesioniştilor, să ascultăm directorii de şcoli şi managerii de spitale, cum văd ei cheltuirea banilor. Poate şi să răsplătim performanţa mai direct şi acesta este ceea ce dorim să facem în programul Băncii Mondiale în România. Suntem foarte focusaţi pe sănătate şi educaţie şi abia aştept să lucrăm cu Guvernul în aceste sectoare.

AGERPRES: Cum aţi caracteriza sistemul de sănătate din România?
Tatiana Proskuryakova: La fel ca şi sectorul educaţiei, sistemul de sănătate din România poate fi îmbunătăţit prin acordarea mai multor oportunităţi pentru toată lumea, ca mai multă lume să aibă acces la servicii de calitate. Am finalizat de curând o analiză în modul în care sunt finanţate atât sectorul educaţiei, cât şi cel de sănătate, iar una dintre lecţii este că România obişnuia în trecut să investească mai mulţi bani aici şi mai inteligent. Şi, încă o dată, aş da posibilitatea practicienilor din teren să folosească resursele mai inteligent, eu asta aş face.

AGERPRES: Dar în ceea ce priveşte gradul de sărăcie din România?
Tatiana Proskuryakova: Aceasta este consecinţa directă a celor pe care le-am spus până acum, a diferenţelor sociale persistente. Rata de sărăcie în România este în creştere, pe măsură ce ţara devine din ce în ce mai bogată. Şi, dacă aş vedea un lucru îmbunătăţindu-se în România, aş vrea să văd mai mulţi oameni care să beneficieze de creşterea avuţiei acestei ţări.

AGERPRES: În acest moment, cine credeţi că sunt principalii beneficiari ai creşterii?
Tatiana Proskuryakova: Cred că, în general, în lume, când avem o ţară în dezvoltare, oameni cu competenţe mai bune au poziţii privilegiate în cursa pentru a obţine cele mai multe avantaje şi oportunităţi economice. Iată de ce investiţiile în educaţie şi în creşterea competenţelor sunt fundaţia pentru creşterea economică viitoare şi pentru prosperitatea României.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Dacă aţi fi fost primul-ministru al României, care ar fi prima măsură pe care aţi lua-o, începând de mâine?
Tatiana Proskuryakova: Cred că aş fi foarte mândră să fiu primul-ministru al României, pentru că este o ţară cu oportunităţi fantastice, este o ţară care are toate ingredientele pentru succes. M-aş concentra însă pe o viziune pe termen lung pentru această ţară. Cred că cele mai bune reforme şi cel mai mare progres făcut de România în perioada recentă a fost când ţara se pregătea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru că toată lumea avea o ţintă clară şi viziune clară a viitorului. Cred că trebuie să revigorăm acest proces, să gândim ca societate unde se va îndrepta această ţară şi cum putem crea oportunităţi mai bune pentru toţi românii, cum vedem această ţară în viitor.

De asemenea, o altă provocare pe care o văd în România este una demografică. Ţara se confruntă cu o scădere demografică şi cu o rată mare a migraţiei. Este foarte important, în viziunea pentru viitor, să vedem cum să facem această ţară atractivă pentru oameni, astfel încât ei să rămână în ţară, să aibă familii aici, să se întoarcă. Din nou, investiţiile într-un sistem mai bun de educaţie şi sănătate reprezintă, de fapt, un start foarte bun pentru asta. Pentru că, atunci când vorbeşti cu familiile dacă vor să plece sau să rămână, un ingredient crucial în această decizie este calitate educaţiei şi a sistemului de sănătate pentru copiii lor. Prin urmare, dacă aş fi primul-ministru al României, aş investi în educaţie şi sănătate.

AGERPRES: Am văzut că aveţi expuse mai multe obiecte tradiţionale din satele româneşti, pe o etajeră, chiar la intrarea de la acest etaj al sediului dumneavoastră la Bucureşti. Cum poate România să beneficieze din promovarea valorilor culturale?
Tatiana Proskuryakova: Tradiţiile culturale ale României reprezintă o moştenire foarte bogată. Este unul dintre atuurile pe care le are România în dezvoltarea de viitor, împreună cu poziţia geografică, cu climatul minunat, cu terenurile arabile bogate, cu staţiunile de schi, litoralul şi aşa mai departe. Dar cel mai minunat lucru sunt oamenii. Astfel că investiţiile în competenţe, în promovarea tradiţiilor, în capitalul uman sunt modalităţile de creştere. Tradiţiile culturale sunt o oportunitate fantastică pentru a arăta copiilor ţara. România are rădăcini adânci şi acesta este un avantaj în toate domeniile.

AGERPRES: Ce le spuneţi despre România prietenilor apropiaţi de acasă şi familiei?
Tatiana Proskuryakova: Le spun că sunt foarte norocoasă că sunt aici şi le spun să vină în vizită, să vadă frumuseţile ţării. Nu doar din Bucureşti, ci de peste tot. Am avut oportunitatea să facem o călătorie în familie, vara trecută, şi am fost prin toată ţara şi am fost uimită de frumuseţea acestei ţări şi de căldura oamenilor. Este frumuseţe şi varietate, în egală măsură. Mi-au plăcut muntele, marea, mănăstirile, dar, cum am spus, cel mai important este când întâlneşti oameni care te duc la inima lor şi este cel mai fantastic sentiment pe care îl poţi avea. Şi, de asemenea, recomand mâncarea.AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, imagine: Cătălin Soci, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Codruț Arsenescu, editori online: Anda Badea, Alexandru Cojocaru)