Autorităţile responsabile trebuie să se implice, împreună cu agenţiile de turism, în construcţia sistemelor de garantare a pachetelor turistice care să devină funcţionale şi eficiente, în condiţiile în care termenul de numai câteva zile acordat pentru modificarea documentelor contractuale obligatorii este nerealist, a declarat pentru AGERPRES Lucia Morariu, preşedinte al unui turoperator membru în Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT).

"Impactul noii legislaţii trebuie analizat din două perspective, al protejării clientului şi crearea unui mediu de afaceri corect. Primul aspect ţine de protejarea clienţilor, a populaţiei. Este de la sine înţeles că noua legislaţie ar trebui să aducă un plus de siguranţă clienţilor care cumpără servicii de la agenţii de turism. Aceştia dobândesc o serie de drepturi suplimentare legate de o mai bună informare precontractuală, protecţie faţă de modificări de sejur sau de eventuale creşteri de preţuri care pot apărea pe parcurs, o mai bună claritate a obligaţiilor părţilor în contractul cu turistul şi, desigur, siguranţa sumelor avansate pentru vacanţe, acestea devenind garantate. În plus, se asigură mai multă protecţie achiziţiilor de servicii şi produse turistice din mediul online", a precizat Lucia Morariu.

Ordonanţa nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie şi serviciile de călătorie asociate, precum şi pentru modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 728 din 23 august 2018 şi a intrat în vigoare pe 2 septembrie 2018.

"Este foarte important însă ca sistemul să nu fie expus doar pe hârtie, ci să devină viabil. Aici intervine rolul autorităţilor responsabile, care nu trebuie să se concentreze doar pe aplicarea de amenzi formale în controale tematice, ci trebuie să se implice, împreună cu agenţiile de turism, în construcţia sistemelor de garantare care să devină funcţionale şi eficiente. Agenţiile nu pot face singure acest lucru, îndeosebi cele mai mici, este de datoria autorităţilor statului să le sprijine, asta dacă se doreşte să mai rămână agenţii româneşti oneste în piaţă", a spus Lucia Morariu.

Potrivit acesteia, dacă sistemul este corect implementat, controlat de autorităţi şi eficient, vor rămâne în piaţă jucătorii corecţi, însă autorităţile trebuie să fie în măsură să controleze şi să elimine din piaţă acei operatori care funcţionează ca agenţii de turism fără licenţă şi, implicit, fără niciun fel de garantare a serviciilor şi produselor vândute.

"La fel de important este şi ca autorităţile să fie în măsură să controleze ce tip de activitate desfăşoară agenţiile, întrucât agenţia intermediară nu are obligaţii de garantare. Pot exista cazuri în care un operator se declară agenţie intermediară, dar desfăşoară activităţi de organizare, fără niciun fel de garantare, situaţie în care turiştii sunt complet neprotejaţi. Este binecunoscut faptul că au existat şi până acum agenţii cu licenţă de detailist care desfăşurau toate tipurile de activităţi, dar nu au reuşit să îşi obţină poliţa de asigurare decât pentru 10.000 dolari, cât era necesar detailistului, şi nu pentru 50.000 de dolari, cât era necesar turoperatorului. În opinia mea, marea majoritate a agenţiilor, clasice sau online, construiesc pachete proprii, desfăşoară, deci, activitate de organizare", a spus Lucia Morariu.

Aceasta precizează că pentru anumite agenţii a fost dificilă chiar şi obţinerea poliţei de asigurare de 50000 dolari necesară până acum pentru funcţionare, cu atât mai mult va fi greu să îşi găsească singuri o soluţie de garantare pentru sumele totale încasate.

"Fără un sistem de garantare accesibil tuturor agenţiilor corecte, mari sau mici, poţi dărâma sute de agenţii, cu efecte importante în piaţă. O mie de agenţii care se închid pot însemna 3.000-5.000 de persoane care rămân fără locuri de muncă, dar şi 100.000 de clienţi care vor cumpăra mai greu şi mai scump. Amenzile prevăzute de lege sunt disproporţionate pentru unele posibile încălcări. Există riscul să ne trezim din nou cu controale tematice care pot consuma, de exemplu, din trei controale, profitul unei agenţii mici. În aceste condiţii, aceasta ar putea decide chiar intrarea în insolvenţă, fără a fi afectat cu ceva siguranţa şi calitatea serviciilor acordate clienţilor săi", spune Lucia Morariu.

Obligaţia de garantare a pachetelor turistice este prevăzută în Directiva Europeană, directivă care a fost implementată în România prin Ordonanţa 2/2018.

"Este important de ştiut însă că aceasta se referă la pachete de călătorie şi servicii de călătorie asociate, indiferent de tipul de comerciantului care organizează şi vinde asemenea pachete. Directiva nu se referă doar la activitatea clasicelor agenţii de turism. Cu alte cuvinte, dacă, de exemplu, o companie de consultanţă sau de marketing sau un hotel comercializează astfel de pachete sau servicii asociate, vor avea aceleaşi obligaţii de garantare. Este important şi să identifice cineva că realizează astfel de activităţi", a spus Lucia Morariu.

Cu privire la o eventuală obligaţie similară impusă hotelierilor care primesc bani în avans, şefa Eximtur spune că legiuitorul european a introdus obligaţia garantării pachetelor şi serviciilor asociate de călătorie, ca urmare a unor riscuri identificate, apreciind că activitatea hotelierilor presupune mai puţine riscuri.

Ea a precizat că hotelierii nu încasează foarte mult în mod direct de la persoane fizice, acestea fiind cele protejate prin directivă.

"Deşi foarte puţine, au existat totuşi situaţii în care persoane fizice au cumpărat de la agenţii de turism sejururi la un anumit hotel, acesta s-a vândut, iar noii proprietari nu au mai recunoscut serviciile plătite in avans. De regulă, agenţiile au rezolvat astfel de situaţii oferind clienţilor servicii similare într-un alt hotel, pe cheltuiala agenţiei, recuperându-şi ulterior prejudiciul pe căi legale, dacă l-a mai recuperat. Aici vorbim de riscul de afacere al agenţiei, risc pe care şi-l gestionează singură", adaugă Lucia Morariu.AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi; editor online: Magdalena Tănăsescu)