Producătorii de energie regenerabilă din România ar putea, în curând, să nu mai conteze pe subvenţii în planurile lor de afaceri, întrucât costurile specifice de investiţie în acest sector au scăzut, ca urmare a progresului tehnologic, a declarat Valeriu Binig, partener în cadrul firmei de consultanţă EY România.

"În România este posibil, pe fondul creşterii continue a preţurilor pe pieţele la termen, ca generatorii din surse regenerabile să vadă o revigorare a afacerii, iar în curând, datorită progresului tehnologic ce duce la scăderea costurilor specifice de investiţie în astfel de tehnologii şi la creşterea performanţelor, să vedem planuri de afaceri ce nu mai contează pe scheme de sprijin pentru electricitatea din surse regenerabile", a declarat Binig, potrivit unui comunicat al companiei, remis, joi, AGERPRES.

Mai mult, preţul avut în vedere pentru remunerarea electricităţii produse de panourile fotovoltaice instalate pe acoperişuri individuale poate deveni atractiv în curând, pentru iniţiative private.

"Pe fondul întârzierii evoluţiei proiectelor strategice în noi capacităţi mari de generare, e posibil ca presiunea concurenţială necesară în sector să origineze de la aceste noi capacităţi ce folosesc energii regenerabile. Ne aşteptăm, de asemenea, la posibile integrări pe verticală, între furnizori şi generatori, dar şi pe orizontală, între generatori de diverse tehnologii, în condiţiile în care preţul din piaţă şi perspectivele preţului tonei de dioxid de carbon pe piaţa europeană aduc un balon de oxigen generatorilor 'low-carbon' existenţi, cu preţuri atractive pentru vânzători", a continuat Binig.

Potrivit raportului EY Power transactions and trends: Q2 2018, citat în comunicat, valoarea tranzacţiilor la nivel global din sectorul energiei şi al utilităţilor a atins un record absolut de 180 miliarde de dolari în primul semestru al anului 2018, cele din domeniul energiei regenerabile având o pondere de 46% din total.

Tendinţa spre investiţiile în energie curată a continuat să ia avânt în al doilea trimestru, cu 63 de tranzacţii totalizând 12,9 miliarde de dolari.

"Este de remarcat că angajamentul istoric al Uniunii Europene de a atinge o pondere de 32% a energiei regenerabile până în 2030, precum şi trei tranzacţii din zona energiei regenerabile din SUA, totalizând 3,8 miliarde de dolari, au stabilit agenda globală pentru investiţiile tot mai mari în energie curată", menţionează experţii EY.

Şi companiile de utilităţi au investit tot mai mult în noile tehnologii în trimestrul al doilea. În Europa, s-au investit 5,5 miliarde de dolari în servicii energetice şi în noi tranzacţii în materie de tehnologie, în timp ce compania niponă Tokyo Electric Power Company (TEPCO) a înfiinţat o filială care îşi propune dezvoltarea de parteneriate pentru dezvoltarea de tehnologii inovatoare.

În trimestrul al doilea, s-a înregistrat o creştere a popularităţii pieţelor în curs de dezvoltare ca destinaţii de investiţii pentru tranzacţiile tradiţionale de fuziuni şi achiziţii (M&A). Thailanda şi India au înregistrat tranzacţii în valoare de 5,3 miliarde de dolari, respectiv, 3,2 miliarde de dolari, în timp ce în Estonia tranzacţiile realizate de investitorii autohtoni şi străini au totalizat 600 milioane de dolari.

China ocupă primul loc în topul investiţiilor externe în trimestrul al doilea, cu tranzacţii transfrontaliere anunţate în valoare de 31,2 miliarde de dolari, în linie cu iniţiativa 'O centură, Un Drum' (One Belt, One Road) a guvernului chinez. O mare parte din această sumă (27,4 miliarde de dolari) reprezintă oferta de preluare a companiei portugheze EDP de către China Three Gorges.

După ce a atins o valoare record în trimestrul I (63,1 miliarde de dolari), piaţa europeană de fuziuni şi achiziţii se menţine puternică, atingând o valoare de 45,7 miliarde de dolari în trimestrul al doilea, care reprezintă 55% din valoarea totală a tranzacţiilor din sectorul energiei şi utilităţilor la nivel global.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 250.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 31,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2017.

Compania are 770 de angajaţi din România şi Republica Moldova, birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi; editor online: Magdalena Tănăsescu)